Acasă Justiție Asociațiile magistraților nu sunt de acord cu amnistia și susțin că grațierea...

Asociațiile magistraților nu sunt de acord cu amnistia și susțin că grațierea trebuie să excludă faptele de corupție

16
DISTRIBUIȚI
loading...

Reprezentanții asociațiilor profesionale ale magistraților au avut o întâlnire cu ministrul Justiției, Florin Iordache, în cadrul căreia au precizat că resping adoptarea unei legi privind amnistia, iar o eventuală lege a grațierii trebuie să vizeze doar infracțiuni cu un redus grad de pericol social și să excludă infracțiunile de corupție.

bcde3ebf-0386-434f-8f1e-e873d6f5881a

Potrivit unui comunicat al UNJR, în cadrul întâlnirii care a avut loc marți au fost discutate subiecte de interes comun privind problemele curente cu care se confruntă sistemul judiciar și implementarea unor soluții pentru îmbunătățirea actului de justiție.

Unul dintre subiectele abordate s-a referit la o lege a amnistiei și grațierii. Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Magistraților din România (AMR) au subliniat că amnistia și grațierea sunt două instituții diferite, cu meniri diferite și efecte diferite.

"Astfel, dacă grațierea are ca efect 'iertarea de pedeapsă' și este folosită, într-adevăr, și ca soluție în cazul suprapopulării penitenciarelor, pedeapsa aplicată nemaiexecutându-se, în cazul amnistiei efectele sunt mult mai puternice. Amnistia e o cauză de încetare a procesului penal și șterge consecințele acestuia, inclusiv pedepsele complementare, acordându-se, de regulă, pentru anumite tipuri de infracțiuni, la schimbarea unor regimuri politice, când noua viziune ori noua realitate impune iertarea lor. Ca atare, este evident că justificarea amnistiei prin supra-aglomerarea penitenciarelor este un argument fals și folosit periculos în acest context, astfel încât asociațiile resping categoric o astfel de măsură", declară magistrații.

În ceea ce privește o eventuală grațiere, UNJR susține că această măsură este justificată de supra-aglomerarea și condițiile inumane din penitenciare, lucru evidențiat de repetatele condamnări la CEDO.

"În opinia UNJR și AMR, o eventuală lege de grațiere trebuie să vizeze doar infracțiuni cu un redus grad de pericol social și care să excludă infracțiunile de corupție. În vederea găsirii celei mai bune forme pentru o asemenea lege a grațierii ar fi binevenită o dezbatere publică, purtată cu argumente factuale și raționale", au mai spus magistrații.

UNJR și AMR au mai susținut necesitatea implementării soluțiilor enumerate în "Memorandumul privind Justiția", document programatic ce prezintă o serie de soluții principale pentru îmbunătățirea sistemului judiciar. Memorandumul a fost votat de majoritatea covârșitoare a adunărilor generale ale judecătorilor în perioada septembrie — octombrie 2016.

Un subiect asupra căruia s-a convenit a fost necesitatea aplicării de îndată a Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, ce obligă Ministerul Justiției la eliminarea inechităților salariale din sistemul judiciar.

Participanții au agreat, de asemenea, reluarea discuțiilor atât în ceea ce privește modificarea Legilor Justiției, cât și necesitatea aducerii unor corecturi Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă, magistrații urmând a trimite Ministerului Justiției propuneri concrete în acest scop.

Un alt punct important în discuție a fost legat de găsirea de soluții pentru degrevarea instanțelor de judecată, prin luarea unor măsuri care să aibă ca rezultat scăderea numărului de dosare.

UNJR a susținut necesitatea degrevării instanțelor și eliminarea practicii neunitare, urmând a trimite Ministerului Justiției o propunere legislativă cu acest obiect.

Un alt subiect pe agenda de discuții a ținut de răspunderea magistraților. AMR și UNJR au susținut că orice discuție pe această temă trebuie să pornească de la analizarea cadrului legal deja existent, premisa susținută în mod repetat în spațiul public că nu ar exista o răspundere a magistraților fiind nefondată.

AMR a subliniat că, în ceea ce privește răspunderea penală, magistraților li se aplică același Cod penal ca oricărui cetățean. Magistrații condamnați pentru corupție au primit pedepse ridicate, fapt ce relevă pe deplin că magistrații răspund pentru faptele lor, se arată în comunicat.

În ceea ce privește răspunderea disciplinară a magistraților, aceasta este pe larg reglementată în Legea privind statutul magistraților, art. 99 din Legea 303/2004 prevăzând nu mai puțin de 21 de abateri disciplinare, între care și exercitarea funcției cu rea-credință și gravă neglijență.

Răspunderea pentru erori judiciare este reglementată prin Constituție, Legea 303/ 2004 și Codul civil, acesta fiind contextul legal în care sunt prevăzute norme privind răspunderea civilă (materială) a magistraților.

În același context, judecătorii au subliniat că folosirea răspunderii penale sub forma anchetării judecătorilor pentru soluțiile date, fără ca aceștia să fie acuzați și de fapte de corupție, pune în pericol independența judecătorilor, iar această problemă trebuie analizată cu atenție.

Referitor la necesitatea îmbunătățirii activității Inspecției Judiciare și a legislației în materie, inclusiv sub aspectul termenelor de prescripție, aceasta urmează a fi discutată în cadrul dezbaterilor pe Legile Justiției.

De asemenea, reprezentanții celor două asociații au subliniat eforturile și demersurile făcute începând cu 2015 pentru a se lămuri problema implicării serviciilor secrete în justiție.

Punctual, în ceea ce privește verificările făcute de CSAT pe declarațiile date pe proprie răspundere că magistrații nu sunt ofițeri acoperiți, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informații, asociațiile au subliniat că aceste verificări trebuie să aibă loc efectiv, iar metodologia să fie publică. În cazul în care CSAT nu poate oferi garanții cu privire la modul efectiv de verificare a declarațiilor magistraților, se impune o modificare legislativă în acest domeniu.

La întâlnirea cu ministrul Florin Iordache au participat, din partea magistraților, Andreea Ciucă — președintele interimar al AMR, Mariana Croitoru — membru în Consiliul Director al AMR, Mădălina Afrasinie, Dana Gîrbovan — președintele UNJR, Iulia Craiu — membru în Consiliul Director al UNJR, procuror Constantin Sima — președintele Asociației Procurorilor din România.

AGERPRES/(AS — autor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)

Sursa: agepres.ro

Comentarii

DISTRIBUIȚI
loading...