Acasă Cultură Cluj: Măști și costume rituale din Transilvania, expuse la Muzeul Etnografic al...

Cluj: Măști și costume rituale din Transilvania, expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (FOTO)

2
DISTRIBUIȚI
loading...

O expoziție dedicată sărbătorilor de iarnă și măștilor purtate în aceste ritualuri tradiționale, care a fost prezentată în timpul Carnavalului de la Veneția, în urmă cu doi ani, a fost deschisă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

1549935e-294c-49c0-b218-0726cc854f0b

Potrivit specialiștilor în etnografie, perioada sărbătorilor de iarnă constituia în satul tradițional transilvănean un interval sacral. Vestimentația de mascare, caracteristică acestor obiceiuri, era prezentă la toate etniile transilvănene. Practicile erau grupate la Crăciun și Anul Nou în mediul românesc și la așa-numitul Fărșang, sărbătorit anterior Lăsatului de Sec, care este ziua care marchează începutul Postului Paștelui.

'Expoziția aceasta a fost prezentată la Carnavalul de la Veneția și cred că această viziune de a încerca să prezentăm tradițiile transilvănene pentru persoane din afara spațiului nostru, pentru oamenii care nu ne cunosc, este o metodă foarte bună pentru a putea fi transpusă și în cadrul manifestărilor noastre interne. De multe ori uităm că publicul de astăzi nu cunoaște elemente de bază ale tradițiilor din mediul rural, de aceea expozițiile care au o componentă educativă puternică cred că sunt bine-venite', a spus directorul Muzeului, Tudor Sălăgean.

Expoziția a fost prezentată de etnograful Ioan Toșa, care lucrează de 50 de ani în acest domeniu. Printre obiceiurile prezentate se numără Capra, Dracii, Borița, Dansul Călușeilor, Omorârea Taurului, sau Fărșangul. Toate acestea au în comun purtarea măștilor de către tineri, acestea având rolul de a goni spiritele rele.

Obiceiul mersului cu Capra este practicat de Crăciun și Anul Nou. În funcție de zonă, componența grupului care însoțește capra este diferită, apărând însă constant persoana mascată în capră, cel care o joacă fiind de obicei mascat. Din grup mai fac parte vânătorul, care omoară capra, doctorul, care o învie, precum și diverși alți însoțitori. Omorârea caprei și reînvierea ei simbolizează trecerea vechiului an și întâmpinarea celui nou. Jocul caprei cuprinde și episoade hazlii, pline de glume.

Obiceiul Borița, prezent la ceangăii din sud-estul Transilvaniei, constă într-un ceremonial desfășurat de ziua Sfinților Prunci — 28 decembrie, care marchează omorârea a sute de mii de nou-născuți, din ordinul lui Irod, la trei zile după nașterea Pruncului Iisus. O ceată de tineri purtând zurgălăi și haine tradiționale, condusă de un vătaf, umblă prin sat în această zi. Dintre ei fac parte și câțiva, doi sau patru, care poartă pe față măști, sunt îmbrăcați în zdrențe și au câte o sabie din lemn la brâu. Mascații le făceau farse gazdelor, le furau din gospodărie obiecte și apoi cereau ceva în schimb sau îi loveau pe cei care nu dansau corect.

În comunitățile de sași și maghiari, începutul Postului Paștelui (Lăsatul Secului) era marcat de obiceiul Fărșangului și simbolizează trecerea de la iarnă la primăvară. De aceea, costumele și măștile combină elemente ale portului popular cu elemente moderne. Alaiurile de mascați sunt însoțite de muzicanți sau chiar de fanfară. Încheierea Fărșangului este marcată de obiceiul Înmormântării acestuia, în ziua de Marțea Grasă. Alaiul, format din bărbați tineri mascați în mod divers, străbate ulița principală a satului însoțit de o păpușă de paie, purtată într-un car tras de boi.

'Puternicul substrat ceremonial și social al acestor obiceiuri explică conservarea lor — în grade diferite — și în actualul context cultural rural, constituind și în prezent un prilej aparte de trăire comunitară. Acesta este motivul pentru care expoziția propune, prin intermediul unor artefacte și a unor materiale vizuale (filme, fotografii de arhivă și contemporane), câteva repere semnificative prin care prezentul se racordează la trecutul tradițional", susține și curatorul expoziției, Tekla Totszegi.

Expoziția, care a atras peste 6.000 de vizitatorii în timpul Carnavalului de la Veneția, va fi deschisă până în 31 ianuarie.

AGERPRES/(A, AS — autor: Elena Stanciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa: agepres.ro

Comentarii

DISTRIBUIȚI
loading...