Yuval Harari, profetul secolului XXI, avertizează: „Coronavirusul poate genera cel mai grav sistem totalitar care a existat vreodată”

Yuval Harari, profetul secolului XXI, avertizează: „Coronavirusul poate genera cel mai grav sistem totalitar care a existat vreodată”

Acum, Yuval Harari vorbește în cea mai mare parte despre temerile sale legate de modul în care tehnologia poate interacționa cu democrația, modul în care pandemia poate crește nivelul de supraveghere la care suntem supuși și modul în care riscăm să cădem în capcana liberului arbitru. Istoricul a acordat recent un interviu pentru publicaţia El Confidencial, în care a vorbit despre situaţia de criză pe care omenirea o traversează de aproape zece luni, încercând să o plaseze în context istoric. 

Ai tendința să priveşti lucrurile pe termen lung. În „Sapiens” vorbești despre revoluția cognitivă, care a avut loc în urmă cu 70.000 de ani, revoluția agricolă, care a avut loc în urmă cu 12.000 de ani, sau revoluția industrială, care a avut loc în urmă cu 400 de ani. În această imagine pe termen lung, ce loc istoric crezi că va ocupa pandemia?

Întrucât suntem acum în mijlocul ei, ni se pare că este cel mai important lucru care s-a întâmplat vreodată. Dar Moartea Neagră a fost mult mai rea. La fel și marea epidemie de gripă din 1918 și 1919 . Și SIDA în anii 1980, cu o rată a mortalității de aproape 100%. Ar trebui să avem o perspectivă istorică a ceea ce se întâmplă. Când vine vorba de virus, poziția umanității nu a fost niciodată mai puternică. Acum avem cunoștințele științifice pentru a înțelege și a depăși această epidemie mai ușor decât orice mare pandemie anterioară din istoria umanităţii. Când ciuma neagră a ucis poate jumătate din populația europeană, nimeni nu știa nici măcar ce a cauzat această mortalitate. Marea problemă nu este virusul, marea problemă o reprezintă demonii interiori ai umanității. Avem cunoștințe științifice pentru a rezolva această criză, dar nu și înțelepciunea politică pentru a o face.

În cărțile dvs. ați afirmat că, la fel cum în trecut divinul era autoritatea absolută, într-un anumit timp algoritmii ar putea deveni această autoritate şi că asta va pune capăt complet liberului arbitru al persoanelor. Dar oare criza COVID nu te face să crezi că liberul arbitru, deciziile oamenilor în general și ale autorităților în special, sunt mai relevante ca niciodată?

Cred că principala problemă cu credința în liberul arbitru este că ne face să fim mulțumiți și să nu mai fim curioși de motivul pentru care luăm decizii. Când crezi în liberul arbitru, presupui că orice ai decide este liberul tău arbitru. Că nu este nimic de investigat acolo. Dar, în realitate, pe măsură ce știința și tehnologia au devenit mai sofisticate, înțelegem din ce în ce mai bine mecanismele biologice, sociale și culturale din spatele deciziilor noastre. Și, de asemenea, devine mai ușor ca niciodată să manipulăm deciziile oamenilor. Cei mai ușor de manipulat sunt cei care cred în liberul arbitru, deoarece nici măcar nu bănuiesc că pot fi manipulați. 

Citeşte şi Angela Merkel îi acuză pe germani de lipsă de disciplină în combaterea noului coronavirus

Aşadar, trebuie să fim foarte atenți cu acest lucru. Pentru că, de fapt, vedem epidemia extinzându-se și adâncind această problemă, prin legitimarea tehnologiilor de supraveghere în masă. Și aceasta este baza pentru „piratarea” ființei umane, pentru a prezice și manipula deciziile noastre mai mult ca niciodată. Este pentru prima dată în istoria omenirii când poți să îi urmărești tot timpul pe toți, să aduni și să analizezi atât de multe date de la fiecare individ încât să înțelegi acea persoană mai bine decât se înțelege ea înșiși. Odată cu epidemia, scuza pentru a face acest lucru este necesitatea întreruperii contagiunii. Dar, dacă nu suntem atenți, aceasta poate fi originea celui mai grav sistem totalitar care a existat vreodată. Libertatea noastră este grav amenințată. Nu cred că este inevitabil, nu cred că este prea târziu pentru a opri ramificațiile mai periculoase. Și nu sunt împotriva noilor tehnologii, nu sunt împotriva supravegherii. Trebuie să folosim supravegherea pentru a combate epidemia. Dar toate datele colectate ar trebui să se afle în mâinile autorităților speciale din domeniul sănătăţii și nu la îndemâna poliției sau a marilor corporații.

Trump, Bolsonaro şi Netanyahu distrug în mod deliberat solidaritatea naţională, pentru a-şi consolida puterea politică

Acum, când vorbim despre democrație, suntem aproape condamnați să vorbim despre polarizare. Vorbiți despre modul în care dezbaterile bazate pe tradiția umanistă, și nu pe mandatul divin, se învârt în jurul sentimentelor umane. Și că acest lucru generează o susceptibilitate enormă și tendința de a se simți rănit și de a polariza discuția.

Cred că polarizarea pe care o vedem în multe țări este o strategie politică deliberată a anumitor partide și politicieni bazată pe o idee foarte veche: Divide et Impera (împărțiți și cuceriți). Crearea unor facțiuni în societate, care se tem de alte grupuri din aceeași țară sau care le urăsc, îi face pe mulți să creadă că nu ar vota niciodată pentru un alt lider decât cel pe care îl consideră salvator și protector. Liderii care promovează această diviziune premeditată a societății, care o întorc împotriva ei, se prezintă ca naționaliști și patrioți, dar sunt contrariul. Patriotismul nu are legătură cu ura străinilor sau minorităților, ci cu iubirea compatrioților tăi și solidaritatea cu ceilalți oameni din țara ta. Această clasă de lideri precum Trump , Bolsonaro sau Netanyahu distrug în mod deliberat solidaritatea națională pentru a-și consolida puterea politică. Cred că ceea ce vedem nu este o creștere a naționalismului, ci criza naționalismului. În unele țări, cum ar fi Orientul Mijlociu, acest lucru poate duce la război civil. În țări precum Statele Unite , unii cetățeni par să se teamă și să-și urască concetățenii mai mult decât oricine altcineva în lume. Acum 50 de ani, democrații și republicanii se certau, dar ambele tabere se temeau de ruși și de venirea comunismului în America. Acum, democrații se tem că republicanii vor câștiga și că le vor distruge modul de viață și invers. Pe termen lung, nu poți avea o democrație în care să crezi că tabăra adversă este inamicul.

Credinţa că democraţia cum  ştiam în secolul XX poate rămâne intactă, nu stă în picioare 

În „Sapiens”, există o idee clară: nimic nu este permanent, speciile, religiile, tehnologia se schimbă. Pare clar că și democrațiile noastre se vor schimba. Dar, în același timp, mesajul său este ambiguu. Este un mesaj progresist care spune că nu ar trebui să ne agățăm prea mult de vreun obicei, de vreun mod de viață, pentru că toate trec inevitabil? Sau este un mesaj conservator, care ar trebui să ne conducă să ne protejăm modul de viață pentru a preveni înlocuirea acestuia cu altul sau mai rău?

Ambele. Dar poate cel mai important, chiar sensul democrației se schimbă. Democrația nu este o lege veșnică a naturii, depinde de existenta tehnologică, economică şi politică. Până acum 200 de ani era imposibil ca o țară mare să aibă o democrație. Toate exemplele de democrații din lumea antică sau din Evul Mediu au avut loc în orașe-state, în societăți mici, deoarece din punct de vedere tehnologic era imposibil să existe o dezbatere publică înainte de apariția mass-media, mai întâi ziarele, apoi telegraful, radioul, televiziunea și acum internetul. Democrația așa cum o înțelegem acum poate exista doar atunci când avem mijloace tehnologice și educație masive. Și asta a fost acum 200 de ani.

Acum, lucrurile se schimbă din nou. Credința că democrația așa cum am cunoscut-o în secolul al XX-lea va rămâne intactă, indiferent de noile tehnologii dezvoltate, nu poate sta în picioare. Democrația se poate adapta în diferite moduri la noile timpuri şi va trebui să se schimbe pentru a supraviețui.

Este într-un fel o situaţie asemănătoare cu a celor care au trăit Revoluția Industrială în 1820. Știau că lumea se schimbă, că apar noi tehnologii care transformă societatea, dar nu și-au putut imagina lumea care va rezulta din ele. Suntem într-un moment similar?

Trebuie să realizaţi în primul rând că tehnologia nu este deterministă. Să nu credeți că dacă inventați o anumită tehnologie un anumit rezultat politic este inevitabil. Orice tehnologie poate fi utilizată în moduri diferite. Puteți utiliza tehnologii din Revoluția Industrială, precum trenuri, electricitate sau radio, pentru a crea o dictatură fascistă precum Germania nazistă sau pentru a crea o democrație liberală. Radioului nu-i pasă dacă îl folosiți pentru a difuza un discurs hitlerist sau pentru a-i oferi publicului numeroase posturi, iar ascultătorul îl alege pe cel pe care i se potriveşte. Este la fel cu noile tehnologii ale secolului XXI: ele pot fi folosite pentru a construi societăți bune sau societăți oribile. Marea diferență dintre Revoluția Industrială și perioada de acum este că noi nu ne putem permite eșecul. Efectele Revoluției Industriale au făcut ca viața să devină mai bună în timp, dar asta a durat, a luat ceva timp. Și în acea perioadă a existat suferință: nu numai din cauza muncii copiilor în fabrici, ci şi din experimentele uriașe eșuate pentru construirea societăților industriale, ca în Uniunea Sovietică sau Germania nazistă. În secolul XXI avem o tehnologie mult mai dezvoltată şi mai puternică, deci nu ne putem permite un experiment eșuat. Asta ar putea duce la sfârșitul umanității. În secolul al XX-lea au avut loc două războaie mondiale. Dacă acum l-am avea pe Al Treilea probabil că nu am supraviețui.

Sursa: RomaniaTV

loading...