PSD nu renunţă la proiectul prin care Parlamentul decide data alegerilor

PSD nu renunţă la proiectul prin care Parlamentul decide data alegerilor

„Înţeleg că săptămâna aceasta se încearcă din nou să fie trecut prin Senat”, a declarat vicepreşedintele PSD Mihai Tudose, întrebat despre proiectul de lege prin care Parlamentul decide data alegerilor generale.

Senatul a mai încercat să voteze acest proiect de lege, dar nu s-a întrunit cvorum. Potrivit preşedintelui Senatului, din totalul necesar de 68 de senatori au fost prezenţi doar 62. Plenul avea pe ordinea de zi încetarea statutului de membru şi secretar al Biroului permanent al forului legislativ a lui Ion Ganea, exclus din PSD după ce a boicotat alături de PNL şi USR şedinţele conducerii Senatului în care trebuia să aprobe trimiterea la comisia juridică a proiectului de lege care prevede că Parlamentul stabileşte data alegerilor şi nu Guvernul, iniţiativă trimisă la reexaminare de Klaus Iohannis către Legislativ.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, în 23 octombrie, Parlamentului solicitarea de a reexamina legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, a informat Administraţia Prezidenţială.

Klaus Iohannis arată că această lege a fost adoptată de Senat şi Camera Deputaţilor, în şedinţe separate, pe 27 iulie, iar pe 29 iulie Parlamentul i-a transmis actul normativ în vederea promulgării. Ulterior, în urma sesizărilor de neconstituţionalitate formulate de el şi, respectiv, de către Guvern, CCR a constatat constituţionalitatea acestei legi.De asemenea, preşedintele indică faptul că, în aplicarea dispoziţiilor legale, Guvernul a stabilit că data desfăşurării alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor este ziua de 6 decembrie şi a adoptat hotărârea pentru aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020.”Potrivit acestui calendar, au fost deja desemnaţi judecătorii în birourile electorale, au fost puse deja la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă, a fost actualizat Registrul electoral, s-au depus listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru circumscripţia pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, s-au definitivat candidaturile organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru toate circumscripţiile electorale, s-au comunicat către Biroul Electoral Central listele de candidaţi şi candidaturile independente, s-au stabilit machetele fiecărui buletin de vot pentru circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, s-au depus listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţiile electorale din ţară şi s-a făcut înregistrarea în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. Aşadar, în prezent, există cetăţeni români pentru care deja a debutat şi se află în derulare exerciţiul dreptului de a fi ales, în condiţiile art. 37 din Constituţie”, se arată în cererea de reexaminare.

Citeşte şi Reacţia lui Ciolacu, după declaraţiile lui Iohannis: „ALEGERI! ALEGERI! ALEGERI!”

Klaus Iohannis subliniază că orice intervenţie – cu excepţia vreunei situaţii ce ar justifica prelungirea de drept a mandatului Parlamentului – starea de mobilizare, starea de război, starea de asediu sau cea de urgenţă – ce ar avea ca efect amânarea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor s-ar putea constitui într-un „abuz şi o vătămare a drepturilor electorale ale cetăţenilor români, şi în special a celor din diaspora, în privinţa cărora procedurile sunt deja declanşate şi se află în etape avansate”.”Distinct de considerentele de principiu ale CCR, exprimate în Decizia nr. 678/2020, considerăm că opţiunea politică a Parlamentului de a da consistenţă drepturilor electorale prin stabilirea de către el însuşi a datei alegerilor nu poate fi detaşată de context, Parlamentul fiind obligat ca în adoptarea unei asemenea legi să ţină cont de întreaga jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în materie. (…) De aceea, în contextul actual, considerăm că este fără echivoc că intervenţia legislativă – prin care se concretizează voinţa autorităţii legiuitoare de a deroga de la regula organizării alegerilor parlamentare în interiorul mandatului Parlamentului de 4 ani – survine cu mai puţin de un an până la data organizării alegerilor parlamentare la termen, respectiv cu mai puţin de 2 luni înainte de data expirării mandatului convocat prin Decretul Preşedintelui României nr. 1.134/2016 privind convocarea Parlamentului României ales la data de 11 decembrie 2016 şi este de natură să bulverseze procesul electoral aflat în curs de derulare”, se arată în cererea transmisă preşedintelui interimar al Senatului, Robert Cazanciuc.”Cu cât acest moment este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumţia că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminente, şi pot avea ca rezultat manipularea electoratului”, mai spune Iohannis.”Acesta este cu atât mai important cu cât, dat fiind contextul excepţional traversat de România şi de întreaga lume, Guvernul este autoritatea care adoptă măsurile aferente combaterii efectelor crizei epidemiologice generate de pandemia de COVID-19 şi asigură implementarea lor. Din această perspectivă, decizia cu privire la data organizării alegerilor parlamentare nu poate fi luată decât în strânsă corelare cu aceste măsuri, Guvernul fiind singura autoritate care are capacitatea administrativă şi posibilitatea de a prezenta Parlamentului fundamentarea unei asemenea decizii”, se mai precizează în cerere.Klaus Iohannis apreciază că este necesar ca Parlamentul să reglementeze cuprinsul actului normativ în acord cu decizia instanţei constituţionale.”Apreciem că, în absenţa acestor clarificări, norma păstrează nu numai dispoziţii lipsite de previzibilitate, dar care se află şi în contradicţie cu considerentele Deciziei nr. 678/2020 a Curţii Constituţionale. Nu în ultimul rând, în situaţia în care Parlamentul României îşi păstrează opţiunea iniţială, ignorând aspecte esenţiale care ţin de exerciţiul unor drepturi fundamentale, de securitatea raporturilor juridice şi de o conduită loială constituţională, subliniem că, în forma adoptată de Parlament, legea supusă reexaminării generează suplimentar şi un efect neavut în vedere la adoptarea legii. Acesta se referă la incertitudinea tuturor procedurilor derulate până la momentul intrării în vigoare a legii, inclusiv la situaţia rambursării de către Autoritatea Electorală Permanentă a sumelor aferente cheltuielilor efectuate cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, în toate circumscripţiile electorale, precum şi cele efectuate la nivel central de către partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în privinţa alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat”, mai scrie şeful statului în cererea de reexaminare.

Sursa: RomaniaTV

loading...