“Bunicul de la Terapie Intensivă” care de 14 ani aducea alinare bebeluşilor bolnavi, a murit de cancer

“Bunicul de la Terapie Intensivă” care de 14 ani aducea alinare bebeluşilor bolnavi, a murit de cancer

Un bătrân, supranumit „Bunicul de la Terapie Intensivă”, care şi-a petrecut ultimii 14 ani din viaţă ţinând în braţe bebeluşi, aducându-le alinarea în secţia de terapie intensivă neonatală a unui spital, a plecat în ceruri, la îngeri, acolo unde îi este locul. Iubit cum nu se poate mai mult de micile suflete, dar învins de o boală cruntă: cancer pancreatic, bătrânul s-a stins.

  • Bătrânul a murit la două săptămâni şi jumătate după ce a primit diagnosticul.
  • În ultimii 14 ani a oferit ajutor secţiei de terapie intensivă neonatală.

Povestea de voluntariat a lui David Deutchman a devenit virală în 2017. Atunci, într-un reportaj a spus „Eu ţin bebeluşi în braţe” şi a iubit să facă treaba asta. Bătrânul a murit răpus de boală la doar două săptămâni şi jumătate după ce a primit diagnosticul.

Dragostea sa faţă de bebeluşi a capturat inimile oamenilor încă din 2017, când imagini cu el ţinând în braţe copilaşi în secţia de terapie intensivă neonatală au devenit virale pe internet.

Băiatul de 86 de ani a început să se ofere voluntar la Children’s Healthcare din Atlanta după ce s-a pensionat şi s-a retras din cariera sa, în domeniul marketing-ului. Îi vizita pe cei mici ai căror părinţi nu puteau fi alături de ei şi devenise atât de popular încât oamenii începeau să întrebe de el cu fiecare ocazie. Atunci a primit porecla: „Bunicul de la ATI”

„A avut o carieră de afaceri foarte reușită și nu l-am auzit niciodată vorbind cu atâta apreciere și dragoste pentru ceea ce făcea în orice moment în cei 41 de ani cu compania, așa cum a vorbit despre implicarea sa în slujba spitalului. Niciunul dintre noi nu se aștepta să primească un diagnostic atât de cumplit. A arătat foarte clar tuturor celor dragi și chiar prietenilor că se simte recunoscător că a trăit o viață plină.” a declarat fiica sa, Susan Lily.

Potrivit Mirror, ţinea evidenţa familiilor pe care le-a întâlnit şi încerca să le viziteze în cazul în care copiii se întorceau la spital.

„Unii dintre prietenii mei, mă întreabă ce fac aici. Și eu spun: Ei bine, țin copii în braţe. Vomită, fac pe mine, iar ei îmi spun: De ce ai face asta? Unii oameni pur şi simplu nu înţeleg ce fem de recompensă obţii din a ţine un copilaş aşa.”

Sursa: Observator

loading...