Românii din diasporă, despre şcoala românească: „Pe vremea mea, şcoala îţi deschidea porţile peste tot”

Românii din diasporă, despre şcoala românească: „Pe vremea mea, şcoala îţi deschidea porţile peste tot”

Totul porneşte de la Educație. Auzim asta de câte ori ceva nu merge bine în România. Este capitolul la care suntem pe ultimele locuri în Uniunea Europeană. Și unul dintre motivele pentru care mulți români au plecat din tara. Părinții, pentru a le oferi copiilor o educație mai bună. Studenții, pentru a învăța la facultăți de top. Și tinerii, pentru a-și construi o carieră.Cu 9 zile înainte de alegeri, românii din Diaspora fac radiografia unui sistem care i-a îndepărtat de România. România. Patru din 10 elevi analfabeți funcțional. 25% șomeri după facultate. A treia cea mai mare rată a abandonului școlar. În numai patru ani, peste 100 de mii de elevi au renunțat la cursuri. Cât populația unui oraș mare, ca Suceava. Când tragem linie, școala românească iese-n minus. Adrian Păstrăv, român stabilit în Italia: „Şcoala, pe vremea mea, era unicul mod de a-ţi câştiga condiţia socială, cu şcoala ţi se deschideau porţile peste tot. Școala asta nu mai există în România”O simt mai ales românii din Diaspora, care au înțeles, în Occident, ce înseamnă o școală cu mai puține materii, cu mai multă tehnologie, cu respect pentru dorințele elevilor. O școală care-i pregătește pentru o carieră. Și care investește în elite. Sunt lucruri la care România încă mai aspiră. Remus, avocat în UK: „Învătămntul, cred că, în ultimii 30 de ani, a fost relativ ignorat, nu vom avea decât o mână nouă de emigranţi ieftini şi în următorii 20 sau 30 de ani. Asta nu cred că e România pe care o vreau”În fiecare an, România pierde 5.000 de studenți de top, care pleacă la universitățile de-afară. Mulți, în Marea Britanie. Regatul are 3 universități în top 5 al celor mai bune din lume. În Vest, odată cu diploma de absolvire, tinerii primesc și șansa la o carieră de succes. Ionela Galben, studentă în UK: „Am plecat din România din cauza nesiguranţei, în găsirea unui loc de muncă şi a imposibilităţii de avansare în carieră”Și la capitolul investiții în talente, România are restanțe. Riccardo: „Pe asta am caştigat-o în România, la Bucureşti. Pe asta am caştigat-o la campionatul din Padova. Vreau să devin numărul 1 mondial”Riccardo are 10 ani. Este campion la tenis, iar din 2018 face parte din categoria profesioniştilor. O performanță pe care, spun părinții lui, n-ar fi atins-o probabil în România. Așa că au ales să se mute în Italia. Adrian Păstrăv, român stabilit în Italia: „Ar fi fost foarte dificil, nu e uşor nici în Italia, dar mă gândesc că ar fi fost mult mai dificil. Cunosc familii din România care şi acum fac eforturi fenomenale pentru a putea urma această cale a afirmării prin sport”Un vot hotărât pentru educaţie va veni, cu siguranţă, din Diaspora. Învățământul românesc se oglindește cel mai bine chiar în Parlament. Unde aleșii se întrec în diplome… de record. Le luăm la rând CV-urile mâine, la Observator.

Sursa: Observator

loading...