Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Crăciun. Astăzi, pâinea se aşează sub masă pentru noroc, iar copiii umblă cu Steaua

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Crăciun. Astăzi, pâinea se aşează sub masă pentru noroc, iar copiii umblă cu Steaua

Astăzi, 25 decembrie, sărbătorim Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, cea mai importantă şi cea mai iubită sărbătoare a românilor. În prima zi de Crăciun, tradiţia spune că cei mici umblă cu Steaua și nu mai sunt lăsați să colinde.Superstiţiile de Crăciun au fost lăsate moştenire odată cu Sărbătorile şi fac parte din acel izvor nesecat de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii al românilor.Începând cu prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu Steaua, ei numindu-se colindători sau crai, pe cap având coroane de hârtie colorată.Din păcate, anul acesta, din cauza pandemiei, n-au avut voie să se strângă mai mult de şase într-un grup şi trebuie să poarte mască.Tot acum are loc şi Vicleimul sau Irozii, când tinerii pun în scenă naşterea lui Hristos.„Vicliemul” sau „Irozii” este datină prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.Nelipsit la Crăciun din casele noastre, bradul deţine de fapt în cultura populară românească funcţii funerare: este fie substitutului miresei sau mirelui, în cazul morţii unui tânăr necăsătorit, fie dubletul vegetal al defunctului. Bradul împodobit mai este folosit la nunţi, şi precede venirea alaiului mirelui la casa miresei.În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.În unele zone, după Crăciun nu mai sunt lăsaţi copiii să mai colinde pentru a nu face bube.Gospodarii pun mâna pe toate uneltele din curte, ca să le folosească sănătoşi şi cu spor în noul an. Tot de Crăciun, se pune o potcoavă în găleata cu apă şi apoi apa este dată la vite, ca să fie tari ca fierul.Cât ţin zilele de Crăciun, furca de tors este ascunsă, fiindcă se crede că cel care o va vedea ar putea fi muşcat de un şarpe lung şi gros ca furca.În această zi pâinea se aşează sub masă pentru noroc, iar sub faţa de masă se pune pleava de grâu, pentru belşug. Împotriva deochiului şi farmecelor, în cele patru colţuri ale mesei se pun usturoi şi seminţe de mac. Coşurile caselor se scutură, iar funinginea se pune la rădăcina viţei-de-vie şi a pomilor, pentru rod bogat.Se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. În unele zone se spune că cine nu are porc gras de Crăciun nu poate considera că a fost fericit în acel an.În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pune pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi îşi udă gura cu apă.Un alt obicei este acela ca oamenii să pună bani de argint în apa în care se spală, pentru a avea prosperitate şi sănătate în anul care vine. În ziua de Crăciun nu se mătură, ci doar a doua zi, iar gunoiul strâns trebuie dus la pomi ca să fie roditori.În părţile Muscelului se crede că zilele de 24, 25, 26 şi 27 decembrie corespund celor patru anotimpuri, iar cum va fi vremea în acestea, aşa vor fi şi anotimpurile din anul următor.În seara de Crăciun, în satele maramureşene se ung cu usturoi vitele şi uşile de la grajduri, pentru ca spiritele rele să nu ia laptele vacilor. Tot pentru a alunga spiritele rele, oamenii se ung cu usturoi pe frunte, pe spate, la coate şi la genunchi şi pun usturoi la uşile şi ferestrele caselor.

Sursa: Observator

loading...