Efectele coronavirusului asupra sistemului nervos. Un cunoscut neurolog explică cele mai dese afecţiuni

Efectele coronavirusului asupra sistemului nervos. Un cunoscut neurolog explică cele mai dese afecţiuni

Efectele coronavirusului asupra sistemului nervos. Infecţia cu SARS-COV-2 poate avea efecte grave şi asupra sistemului nervos, nu doar asupra celui respirator. Spre exemplu, în Wuhan, China, în cadrul unui studiu realizat pe 214 cazuri bolnave de COVID-19, 78 dintre pacienţi au prezentat complicaţii neurologice.

Efectele coronavirusului asupra sistemului nervosAlte ArticoleBeatrice Mahler: Refuzurile de vaccinare anti-COVID vin în general …Medic „perfect sănătos” din Miami, în vârstă …Bilanţ coronavirus 8 ianuarie. Peste 4.800 de cazuri noi COVID …

„Aceste complicaţii au spectru larg, manifestările fiind nespecifice şi specifice, însă nu sunt rare, şi sunt importante în evoluţia bolii. Ca mecanism de acţiune, se remarcă invazia directă a ţesutului nervos de către particulele virale, dar şi un răspuns inflamator neadecvat”, specifică Dan Filip, potrivit Mediafax.  

Efecte neurologice nespecifice

oboseala, cefaleea, mialgia, hiperestezia cutanată a abdomenului şi spatelui (la 33% dintre cazurile evaluate),

anorexia/inapetenţa (la 30% dintre cazuri),

dispneea/scurtarea respiraţiei (la 27% dintre cazuri),

„starea de rău general”, ameţeala, confuzia (la 27% dintre cazuri).

Citeşte şi Alertă în Franţa: au fost descoperite două posibile focare ale tulpinii britanice de coronavirus

Manifestările neurologice specifice

Acestea, prezente din ce în ce mai mult, în proporţii de 35%-85%, sunt anosmia (pierderea sau pervertirea mirosului) şi aguezia sau disgeuzia (pierderea gustului).

„Aceste manifestări se pot datora transmisiei sinaptice retrograde via nervul olfactiv, iar tulburările gustului şi mirosului pot fi simptome iniţiale şi precoce ale COVID-19, chiar fără alte simptome, iar identificarea lor permite diagnosticul precoce şi izolarea bolnavului”, explică medicul.

Boli neurologice raportate

În ceea ce priveşte bolile neurologice raportate şi asociate cu COVID-19, cele mai frecvente au fost:

Sindromul Guillain-Barre,

Encefalita/ sau alte forme de encefalopatie,

Mielita virală,

Meningita/meningismul

Aceste boli au fost întâlnite şi în infecţiile cu alte coronavirusuri, cum ar fi SARS-CoV-1, MERS-CoV, HCoV-OC43 şi HCoV-229E.

Citeşte şi Medic cunoscut din Constanţa, mort după ce s-a infectat cu coronavirus

 Cum se manifestă encefalita acută virală

În urma analizelor făcute până în prezent, unii bolnavi de COVID-19 au dezvoltat encefalită acută virală, iar simptomele raportate au fost:

alterarea conştienţei,

confuzie, tulburări cognitive,

crize convulsive,

sindrom bipiramidal (spasticitate musculară)

„Encefalita din COVID-19 este cel mai adesea mediată imun, prin mecanism postinfecţios sau parainfecţios, ca şi prin dereglarea citokinică, mai curând decât cauzată de infecţia virală directă”, explică neurologul.

Meningită/meningoencefalită acută virală

În literatura de specialitate au fost raportate cazuri de meningită, iar simptomele raportate au fost:

cefalee/vărsături

agitaţie

alterarea conştienţei

Boli cerebrovasculare

Medicul Dan Filip spune că unele dintre cele mai importante boli care apar asociate cu COVID-19 şi iniţial erau de o cauzalitate contradictorie, sunt bolile cerebrovasculare.

Acestea apar, în general, la pacienţii cu forme severe de boală, pacienţi cu risc cardiovascular. S-au citat cazuri de:

hemoragie subarahnoidiană,

AVC-uri ischemice, unele transformate hemoragic,

tromboză venoasă cerebrală,

AVC-uri ischemice – cardioembolice

Spre exemplu, în urma unui studiu realizat în Italia, dintr-o serie de 388 de pacienţi COVID-19, 21% au prezentat evenimente tromboembolice şi anume tromboembolism venos, stroke ischemic şi sindrom coronarian acut.

Examinări necesare post COVID-19

Din punct de vedere paraclinic, în COVID-19 cu manifestări neurologice, sunt necesare următoarele investigaţii:

Examenul LCR (lichidului cefalorahidian),

Electroencefalografia EEG (a fost utilă la pacienţii cu simptome de sistem nervos central),

Electromiografia EMG (în cazul poliradiculonevritei),

Examen RMN cerebral.

Medicul primar neurolog spune că manifestările neurologice din COVID-19 nu sunt rare, în special AVC-ul ischemic de vase mari, sindromul Guillain-Barre şi meningoencefalita.

„Acestea pot fi cauzate de efectul citopatic direct al virusului, de răspunsul inflamator, de starea de hipercoagulabilitate sau de complicaţii ale tratamentului sau internării în unităţile de terapie intensivă.”, precizează medicul.

Precauţie înainte de diagnosticare

„Medicii trebuie să fie precauţi pentru a nu subestima diagnosticele neurologice care pot mima COVID-19, în cursul acestei pandemii. Este important de ştiut că manifestările neurologice pot fi prezente ca unic simptom, fără implicare respiratorie. De exemplu, tulburarea de gust şi miros poate fi utilă ca o metodă de screening pentru a izola pacienţii suspecţi cât mai devreme, cu scopul de a preveni răspândirea bolii”, consideră expertul.

După ce un pacient COVID-19 s-a vindecat, anumite simptome pot persista, acestea fiind heterogene şi nespecifice, cum ar fi: astenie fizică şi psihică, tulburări de somn, intoleranţă la efort – fatigabilitate, simptome vegetative, asemănătoare sindromului de oboseală cronică.

„Mecanismul etiopatogenic posibil include demascarea unor comorbidităţi anterioare, starea de convalescenţă postinfecţioasă, persistenţa activării imune sau altele”, conchide neurologul.

Sursa: RomaniaTV

loading...