Nicuşor Dan, interviu despre situaţia monumentelor istorice şi a clădirilor cu risc seismic. Anunţă investiţii de 1,5 miliarde euro

Nicuşor Dan, interviu despre situaţia monumentelor istorice şi a clădirilor cu risc seismic. Anunţă investiţii de 1,5 miliarde euro

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a acordat un interviu pentru Observator în care a vorbit despre situaţia monumentelor istorice şi a clădirilor cu risc seismic.Nicuşor Dan spune că pentru a consolida toate clădirile cu risc seismic din Bucureşti, ar fi nevoie de 1,5 miliarde de euro, iar aceşti bani ar trebui împrumutaţi de la stat, deoarece primăria nu are de unde să asigure suma.Nicuşor Dan a explicat si blocajele de pe şantiere: conturile primăriei sunt blocate, iar investiţiile nu mai pot fi susţinute în această perioadă.Andreea Milea, reporter Observator: „Clădirea din centrul Capitalei, construită acum mai bine de un secol de arhitectul francez care a proiectat Ateneul Român, a fost la un pas de demolare. Ea întruneşte toate condiţiile pentru a fi monument istoric. S-a încercat acest lucru din 2015, însă nu a putut fi introdusă pe această listă. De ce?”Nicuşor Dan, primarul Capitalei: „Este un blocaj la nivelul direcţiei pentru Cultură a municipiului Bucureşti, care este subordonată Ministerului Culturii. Este o instituţie care de ani de zile dă avize de demolare pentru clădiri care în niciun caz nu ar trebui demolate, cum este cea din Dionisie Lupu, şi în lunile următoare o să discutăm cu ministrul Culturii, pentru că acea Direcţie numai de protejare a patrimoniului nu este.Am avut în ultimii ani demolări. A fost o casă foarte frumoasă în Pache Protopopescu care a fost demolată prin iulie, august 2020 şi presa a scris de-a lungul ultimilor 3-4 ani de cel puţin 10 clădiri care trebuiau să fie păstrate şi care au fost demolate printr-o autorizaţie semnată de primarul general, dar cu un aviz de la Ministerul Culturii. În momentul în care ai un aviz de la Ministerul Culturii, e foarte greu ca primar să refuzi să semnezi autorizaţia de demolare.”Reporter: „Cum aţi reuşit să opriţi demolarea acestei construcţii?”Nicuşor Dan: „Întrucât primarul e emitentul autorizaţiei de desfiinţare, el poate în anumite condiţii să o revoce sau poate, cum am făcut eu, să o suspende pe o perioadă determinată, ceea ce am făcut şi eu.M-am dus şi pe santier, unde m-am întâlnit cu proprietarul. Proprietarul are nevoie de autorizaţie de construire de la primărie. A rămas să discutam cu arhitectul lor şi cu ai noştri o soluţie care sa permită păstrarea construcţiei şi valorificarea terenului, pentru că e un drept al omului să valorifice terenul.”Reporter: „Pentru ce perioadă aţi suspendat demolarea?”Nicuşor Dan: „Până pe 20 ianuarie. Timp în care o să avem aceste discuţii. Bineînţeles, dacă discuţiile nu se termină, pot să prelungesc această suspendare pentru încă 15-30 de zile, ca să terminăm discuţiile.”Reporter: „Sunt receptivi proprietarii?”Nicuşor Dan: „Am simţit asta, da. Şi dincolo de a fi receptivi sau nu, noi suntem totuşi reprezentanţii autorităţii statului şi eu consider, ca reprezentant al autorităţii, că acel imobil trebuie să rămână în patrimoniul Bucureştiului . Deci este un interes public care prevalează în faţa interesului privat ca acea clădire să rămână.”Reporter: „Câte clădiri monument istoric avem în Capitală?”Nicuşor Dan: „În lista monumentelor istorice din Bucureşti avem 2.500 de poziţii, din care clădiri sunt cam 1.500. Restul sunt statui, foarte multe in Cimitirul Bellu.”Reporter: „Sunt expertizate periodic?”Nicuşor Dan: „Din păcate aici… şi este o situaţie generală la nivel naţional. La nivel naţional avem cam 25.000-30.000 de elemente în lista monumentelor istorice, din care cam 70% sunt clădiri.În 2013 s-a negociat cu Comisia Europeană programul de finanţare pe 2014-2020 şi era un capitol pentru monumente istorice şi a fost solicitat fiecărui judeţ să spună câte din clădirile monument au fost evaluate în ultimii ani şi media era undeva la 15% pe judeţe.Există monumente istorice în România şi exista în Bucureşti pe care nimeni nu le-a mai văzut de 30 de ani, dacă exista sau nu, dacă au fost afectate sau nu. Este tot o responsabilitate a Direcţiei de Cultură, care este organismul deconcentrat al Ministerului Culturii.”Reporter: „Aveţi de gând să îi sesizaţi?”Nicuşor Dan: „Noi putem să facem o acţiune voluntară. Fiind autoritatea publică din Bucureşti, putem să facem noi inventarul ăsta şi este unul din lucrurile pe care ne dorim să le facem. Vrem să facem un inventar şi există acum tehnologia prin care poţi să scanezi o zonă întreagă din oraş şi vom scana monumente istorice, zonele construite protejate, unde avem cam 18-19.000 de cladiri ca să avem situaţia la nivelul anului 2021. După aceea, bineînţeles, e un efort mai mare. Parte din el a fost făcut de organizaţii neguvernamentale, de a face o fişă la nivelul anului 2021.Am avut două luni de mandat în 2021 cu foarte multe urgenţe. Mai avem aşa de ordinul a 10 zile de reparat urgenţe şi după ne vom duce către principala noastră activitate, care va fi stabilirea listei de investiţii pe toate compartimentele, de la protecţia mediului, protecţia patrimoniului şi toate cele care mai preocupă pe bucureşteni.Vom face un program de investiţii pentru tot acest mandat şi parte din investiţii vor fi în acest program de scanare a întregului fond construit al Bucureştiului şi parte din întregul program de investiţii va fi o discutie cu ADR ul din Bucureşti pentru a vedea câte din aceste obiective de investiţii vom putea să le finanţăm din fonduri europene.”Reporter: „Ce sumă doriţi să investiţi?”Nicuşor Dan: „Pe zona de clădiri cu risc seismic, multe dintre ele fiind din zone protejate, aici avem o administraţie foarte dinamică: administraţia pentru clădiri cu risc seismic. Ei îşi propun ca în ianuarie să elaboreze un proiect de lege pentru că sunt multe oprelişti de natură administrativă care fac ca clădirile să nu fie consolidate. Odată ce vom avea această lege, o să intrăm într-o discuţie cu Guvernul pentru a vedea posibilitatea de finanţare. Vorbind grosier, pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic din Bucureşti, din prima categorie, e nevoie de un miliard şi jumătate de euro. Bani pe care Bucureştiul evident că nu îi are, bani pe care în opinia mea statul român ar trebui să îi împrumute.”Reporter: „Aş vrea să vorbim un pic şi despre şantiere, care s-au oprit. Depăşesc termenele. Sunt sancţionaţi dezvoltatorii? Ce se întâmplă cu ele?”Nicuşor Dan: „În primul rând, pentru noi ca Primăria Capitalei, noi nu putem în acest moment să plătim niciun fel de bani pentru investiţii. Pentru că, din cauza situaţiei financiare pe care o avem, avem conturile blocate. Putem să plătim salarii şi alte mici cheltuieli curente, dar nu putem să plătim niciun fel de investiţii. Ăsta e motivul pentru care şantierele primăriei, printre care Prelungirea Ghencea, sunt în acest moment blocate.Aşteptăm proiectul naţional de buget. Aşteptăm o decizie a Ministerului Finanţelor şi a primului ministru, în legătură cu situaţia financiară a Capitalei. Ceea ce solicităm, nu solicităm bani gratuiţi pentru Bucureşti mai mult decât proporţional primesc şi alte localităţi din România. Dar solicităm o extindere a limitei de îndatorare, pentru că Bucureştiul are o situaţie financiară pe termen mediu şi lung. Este mult mai puţin împrumutat decât oraşe occidentale comparabile. Atunci, vrem şi noi să ne împrumutăm mai mult, astfel încât să plătim marile lucrări de investiţii pe care oamenii le aşteaptă. Bineînţeles, în paralel să accesăm fondurile europene pe care le-am menţionat deja.”Reporter: „Mă refeream la şantierele care nu sunt ale Primăriei Capitalei. Mă refer la blocurile care se mai construiesc pe ici, pe colo, cartiere rezidenţiale care nu se mai termină. Casa Radio nu se mai termină. Pot fi sancţionaţi cei care îşi depăşesc termenele? Pot fi grăbiţi?”Nicuşor Dan: „Dacă sunt privaţi şi dacă fac asta pe terenul lor, nu există o sancţiune. Dacă un privat începe să îşi construiască o casă sau un bloc pe terenul lui, are o autorizaţie de construire pentru asta.Autorizaţia de construire nu impune obligaţia de a finaliza într-un anumit termen. Obligaţiile lui sunt ca prin construcţia neterminată pe care el o are să nu pună în pericol viaţa oamenilor care trec pe acolo sau să nu polueze prin şantierul deschis. Este o categorie de probleme.Avem lucrările executate de primăriile de sector, acele anvelopări termice. în cazul în care ele nu se termină, fie din cauză că primăria nu a finanţat, fie din cauză că constructorul e neserios. În cazul ăsta, primăria de sector trebuie să se ducă la contractul de lucrări şi să aplice sancţiuni. Uneori o face, alteori nu o face.În ceea ce priveşte Casa Radio, acolo este o oportunitate pentru Bucureşti, nu neapărat clădirea, cât terenul de 10 hectare care este în jurul ei. Acolo, în momentul de faţă, statul român, prin Ministerul Dezvoltării, a dat acest teren unui investitor pentru dezvoltare imobiliară. În opinia mea, acel contract trebuie reziliat, pentru că e un contract din anul 2004. Era obligaţia investitorului să realizeze investiţia în 5 ani.Este o prevedere în contract care spune că, în cazul în care investiţia nu se realizează, contractul devine nul şi terenul revine statului român. Trebuie ca Ministerul Dezvoltării să reia înapoi acel teren. Bineînţeles, eu mi-aş dori ca după acest moment, Ministerul să-l dea în administrare sau în orice formă Primăriei Capitalei. Mi-aş dori ca acolo să facem un nou campus universitar. Orice am face acolo, oricum trebuie să facem o mare dezbatere publică, pentru că este un teren important, o mare oportunitate de dezvoltare pentru Bucureşti.”Reporter: „Şi tot ce este pe acel teren să fie demolat?”Nicuşor Dan: „Nu, nu. Casa poate să fie… Clădirea care există, am văzut-o cu toţii, este foarte solidă, construcţie din anii 1980. Poate să fie folosită, bineînţeles. Asta poate să fie un concurs de arhitectură sau…”Reporter: „Dar cei care îşi depăşesc termenul? Au o construcţie de făcut în 5 ani, să spunem. Sau ân 2 ani. Dacă îşi depăşesc termenul acesta, nu pot fi sancţionaţi şi ei în vreun fel? Stau cu şantierele deschise foarte mult timp într-o capitală europeană.”Nicuşor Dan: „A subtiliza terenul este un drept, da? Bun. În parametrii pe care şi-i dă Planul Urbanistic General. Există nişte constrângeri care ţin de interesul public. O constrângere este de mediu. Am spus, dacă cumva prin construcţia ta afectezi mediul şi ân special poluarea aerului, atunci poţi să fii sancţionat. Există situaţii nefericite când construcţia e abandonată şi devine locul în care se aruncă deşeuri, din nou e o chestiune de mediu şi trebuie sancţionat.

Sursa: Observator

loading...