SIIJ în cifre: 900 de dosare la un procuror! Simona Marcu, judecător CSM: „DNA  a făcut multe abuzuri”

SIIJ în cifre: 900 de dosare la un procuror! Simona Marcu, judecător CSM: „DNA a făcut multe abuzuri”

Q Magazine prezintă realitatea în cifre a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Fiecare procuror SIIJ a avut, în medie, de soluționat cca 900 de dosare. În contextul în care USR cere tot mai vehement desființarea acestei structuri și întoarcerea anchetării magistraților la Direcția Națională Anticorupție, judecătorul SIMONA MARCU, membru CSM, amintește doar câteva dintre cauzele în care DNA a distrus viața și cariera unor judecători și procurori, pentru ca mai apoi să claseze dosarele sau să fie pronunțate soluții de achitare.

„Mai grav de atât este faptul ca prin rapoartele de activitate ale DNA nu au fost recunoscute greșelile săvârșite, ci s-a încercat constant o justificare a acestora prin transferarea culpei către judecători sau, mai nou, către Curtea Constituțională.”, a declarat Simona Marcu pentru Q Magazine.Alte ArticoleLovitură pentru Nicuşor Dan. Plângere penală la DNA depusă …Codrin Ştefănescu dă noi detalii despre starea lui Liviu Dragnea: …Primele condamnări definitive din dosarul 10 august. Doi dintre …

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, susţine că nu are ”o fixaţie în ceea ce priveşte desfiinţarea SIIJ”, el amintind că înfiinţarea acestei structuri s-a făcut într-o perioadă în care se punea presiune pe sistemul judiciar, iar legile justiţiei au suportat ”modificări nocive”.

Stelian Ion spune că înfiinţarea SIIJ intră la capitolul ”greşeli foarte mari” şi că este ”greşită concepţia” de la care s-a plecat la înfiinţarea acestei instituţii.

Una dintre justificări este aceea că Secția nu a fost eficientă. Potrivit unor informații obținute în exclusivitate de Q Magazine, cei 7 procurori care lucrează acum la SIIJ au avut de soluționat 6636 de dosare? Adică, în medie, cca 900 de dosare pe cap de procuror. Dintre acestea, 2984 de cauze au fost înregistrate în anul 2020, iar 3652 sunt rămase/preluate din anul 2019.

Desfiinţarea Secţiei Speciale, anunţată de Dan Barna: „Am decis ca până la finalul lunii februarie să aprobăm, în Guvern, legea privind desfiinţarea SIIJ”

Dosarele au fost constituite ca urmare a sesizărilor formulate de persoane fizice/juridice private sau de instituții publice, în categoria acestora fiind un număr de 2800 cauze. 180 dosare s-au constituit după ce alte parchete și-au declinat competența. Deși sesizarea din oficiu era o practică obișnuită la DNA, procurorii SIIJ au făcut doar 4 dosare pe baza acestei proceduri, adică 0,1% din cauzele înregistrate.

„În perioada 01 septembrie 2002 – 11 octombrie 2018, pe rolul Direcției Naționale Anticorupție au fost înregistrate un număr total de 5.854 de cauze penale care vizau presupuse fapte de corupție săvârșite de magistrați. Dintre acestea, un număr de 655 de dosare au fost constituite ca urmare a unor sesizări din oficiu, ceea ce reprezintă un procentaj de 11,1%.”, după cum informează DNA.

În 2020 au fost soluționate pe fond un număr de 552 dosare din care 2 rechizitorii prin care au fost trimiși în judecată un număr de 3 inculpați, unul dintre ei fiind celebrul procuror Mircea Negulescu, zis și „Portocală”, de la DNA Ploiești. Într-un număr de 550 de cauze, procurorii  Secției au dispus soluții de CLASARE.

Din cele 550 de dosare clasate în 373 de cauze s-au dispus soluții de clasare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 Cpen; în 8 cauze -cercetare abuzivă; în 12 cauze -represiune nedreaptă; o cauză -tortură; o cauză -șantaj; o cauză -amenințare; în 11 cauze -favorizare făptuitor; în 14 cauze -constituirea unui grup infracțional organizat; în 3 cauze -loviri sau alte violențe; în 10 cauze -vătămare corporală din culpă; în 6 cauze -neglijență în serviciu; în 3 cauze -fals material în înscrisuri oficiale; în 6 cauze -fals intelectual; o cauză -înșelăciune; o cauză – distrugere; în două cauze -furt; o cauză -conducere vehicul fără permis de conducere; o cauză -părăsire loc accident circulație; o cauză – acces ilegal la un sistem informatic ; în două cauze – fraudă la vot; o cauză- acțiuni împotriva ordinii constituționale. La finalul anului 2020 erau de soluționat un număr de 5915 cauze.

În ceea ce privește operativitatea soluționării cauzelor, din cele 552 de cauze, 112 au fost soluționate în termen de până la un 1 an de la prima sesizare, 440 în termen de peste 1 an de la prima sesizare.

În cursul anului 2020, au fost realizate un număr de 3 percheziții informatice, din care una a fost efectuată la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiției și au fost audiate 720 de persoane, din care  12 suspecți, 7 inculpați și 243 persoane vătămate.

CE A FĂCUT SIIJ ÎN CAUZELE PENALE

În ceea ce privește activitatea judiciară a Secției, acesta este reglementată de art. 888 alin. 2 din Lg. nr. 304/2004, republicată, potrivit căruia „Participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența secției se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție  sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.”

În aplicarea acestui articol de lege, la ședințele de judecată care vizau dosarele Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, au participat procurori de la parchetele corespunzătoare instanțelor care au judecat cauzele.

Până la publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 547 din 07.07.2020 a Curții Constituționale, procurorii SIIJ nu au făcut decât să motiveze apelurile și contestațiile declarate de aceștia sau de procurori din cadrul altor unități de parchet.

Tot în același an, au fost formulate 3 contestații.

La SIIJ, în anul 2020, au fost înregistrate 248 de plângeri împotriva actelor și măsurilor de urmărire penală. De asemenea, un număr de 145 reprezintă plângeri preluate din anul 2019, (ca rămase nesoluționate). Totalul plângerilor împotriva actelor și măsurilor de urmărire penală, în anul 2020 a fost de 393. Dintre acestea au fost soluționate un număr de 174 de lucrări (151 au fost respinse, 23 fiind admise), iar alte 46 lucrări au fost trimise la organele competente, rămânând în lucru 173 de lucrări.

Referitor la plângeri, memorii și sesizări, legate de atribuțiile Ministerului Public, la nivelul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în cursul anului 2020 au fost de soluționat un număr de 2874 de lucrări. Dintre acestea,  un număr de 2157  au fost înregistrate  în cursul anului 2020, iar 717 de lucrări sunt rămase din anul 2019.

În cursul anului 2020 au fost soluționate 2095 lucrări, din care admise 285 și  respinse 1810 de lucrări. Alte 534 de lucrări au fost trimise la organul competent, rămânând nesoluționate un număr de 245.

În baza, legilor, regulamentelor, ordinelor și dispozițiilor, au fost întocmite un număr de 186 de analize, studii, verificări și situații dintr-un total de 208 lucrări repartizate pentru verificare și soluționare.

Cam asta au făcut 7 procurori ai SIIJ, în doi ani de zile. În condițiile în care câteva luni n-au avut sediu, în care au cerut de nenumărate ori suplimentarea personalului judiciar și de fiecare dată li s-a dat maxim jumătate din cât au cerut, în condițiile în care n-au beneficiat precum DNA de sprijin SRI în anchete, de bugete uriașe, de sute de procurori și ofițeri judiciariști, de experți, de sprijinul CSAT, al ambasadelor, al fondurilor externe direcționate către această Direcție. Ba dimpotrivă, au „beneficiat” de un boicot permanent din partea tuturor celor care puteau sprijini operaționalizarea și eficientizarea activității acestei Secții. Li s-a pretins celor 7 procurori să facă în doi ani ce au făcut sute de procurori DNA, cu servicii teritoriale în toată țara, în ani de zile. Iar asta în condițiile în care, pe de altă parte, adversarii SIIJ susțineau, inclusiv în informările mincinoase adresate forurilor internaționale, că nu sunt suficiente cazuri de infracțiuni săvârșite în administrarea actului de justiție încât să se justifice existența unei structuri a parchetului specializată în cercetarea lor.

Judecătorul SIMONA MARCU, atrage atenția că DNA a făcut nenumărate abuzuri în anchetele sale împotriva judecătorilor și procurorilor, existând cazuri în care un judecător a fost urmărit penal și 10 ani pentru ca ulterior, cazul să fie clasat.

„Există tot mai multă presiune politică pentru desființarea SIIJ, deși Decizia nr. 33/2018 a Curții Constituționale apreciază inclusiv oportunitatea înființării acestei structurii, complet depolitizată. Și mi se pare elocvent ce-au reținut judecătorii constituționali: că SIIJ „constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului. Se asigură, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați.”, spune Simona Marcu.

Ca judecător nu mă pot implica în jocul politic firesc, specific oricărei democrații, fiind ținută de obligația de rezervă. De pe această poziție, nu pot comenta strategiile formațiunilor politice, calculele lor electorale, mizele politice de tot felul. Chestiunea pe care o puneți în discuție – desființarea SIIJ, are legătură cu independența justiției, mai ales a judecătorului. Și lupta pentru independența unei puteri este eminamente politică. Specificul acestei politici este că ea transcende agendele de partid, pentru a se situa direct la nivelul sistemului de contraponderi care asigură funcționarea statului democratic. Stat de drept, în sensul guvernării pe baza legii sau prin lege, au avut și dictatorii. Statul democratic este însă cel care legitimează statul de drept, întemeindu-l pe voința populară și garantându-i eficiența prin încrederea populară”, mai susţine judecătorul Simona Marcu.

Articolul integral pe QMagazine

Sursa: RomaniaTV

loading...