Proiectul de buget trimis în Parlament, după două luni de negocieri. Guvernul are planuri de creştere economică de peste 4%

Proiectul de buget trimis în Parlament, după două luni de negocieri. Guvernul are planuri de creştere economică de peste 4%

Două luni au durat negocierile pe împărţirea banilor statului. Discuţiile s-au încheiat azi, când proiectul a fost trimis către Parlament. Guvernul are planuri de creştere economică de peste 4% şi se laudă că va face investiții mai mari cu opt miliarde de lei față de anul trecut. Doar că pentru asta s-a apucat de tăiat din alte părţi: funcționari, profesori, medici și pensionari.Florin Cîţu:”Bugetul e construit în jurul acestui principiu: creştem investiţiile, eliminăm risipa banului public”.Adrian Maniuţiu, economist: „Suntem în pragul unei crize economice profunde. Este o criză globală”.Primii care vor simţi criza, dar şi noua politică de eliminare a risipei banului public sunt cei un milion de angajaţi ai statului. Noul buget le plafonează salariile şi elimină aproape în totalitate sporurile. Iar promisiunile de creştere a salariilor profesorilor sunt deja istorie.Florin Cîţu: „Vouchere de vacanţe au fost amânate pentru 2022. Deja în circulaţie sunt vouchere prelungite din 2019 şi 2020”.Economia la buget se face şi din buzunarele pensionarilor. În timpul negocierilor politice s-a vehiculat majorarea pensiilor cu 8 la sută de la 1 septembrie însă în ultimul moment cabinetul Cîţu a amânat decizia pentru anul viitor.Anul acesta punctul de pensie se va menține la 1.442 de lei, iar aproape un milion de români vor primi lunar 800 de lei, nivelul la care rămâne pensia minimă în 2021.Bugetul este construit pe un salariu mediu brut de 5.380 de lei. Mai mic decât cel de anul trecut. Asta înseamnă că si sumele pentru somaj tehnic ori ajutorul de deces se micşorează.De suferit suferă si ministerele care, deşi procentual par că au primit mai mulţi bani, în sume absolute au mai puţin de cheltuit. De exemplu, Ministerul Sănătăţii a primit aproape 5 la sută din PIB însă suma alocată este mai mică decât cea folosită anul trecut. Bani insuficienţi pentru investiţii, 67 la sută din buget fiind destinat plăţii salariilor.Adrian Măniuţiu: „Rămâne un spaţiu foarte mic care ar putea fi direcţionat către măsuri care să prevină criza sau către investiţii. Trebuie să ne descurcăm cu ce avem”.Ministerul Educaţiei s-a ales cu si mai putin: doar 2,5% din PIB.Adrian Măniuţiu: „Vedem o creştere foarte uşoară la Ministerul Educaţiei de 0,8% faţă de bugetul alocat in 2020”.Și anul acesta ministerul va cumpăra rechizite școlare de aproape 10 milioane de lei, iar pentru programul „Bani de liceu” a fost prevăzut un buget cu 64 de milioane de lei mai mic decât cel de anul trecut. Bani mai puțini s-au alocat și pentru programul guvernamental prin care elevii care nu își permit să își achiziționeze calculatoare vor primi un ajutor de la stat.

Sursa: Observator

loading...