Timișoara, punct fierbinte pe harta migranţilor. Unii dintre ei vând tot ce au pentru un nou început într-o ţară europeană

Timișoara, punct fierbinte pe harta migranţilor. Unii dintre ei vând tot ce au pentru un nou început într-o ţară europeană

Visează la o viață mai bună. Fug de război și persecuții. Vând tot. Își lasă familiile și pornesc la drum. Încotro? Spre Vestul Europei. Că acolo le va fi mai bine, nu poate garanta nimeni, însă este un vis la care refuză să renunțe. Chiar dacă drumul durează ani întregi.E greu, periculos și plin de ilegalități. România e pe harta lor, iar Timișoara un punct fierbinte: loc de întâlnire și de plecare. Migranții sunt un fenomen, unul greu de gestionat și de autorități. Însă, dincolo de statistici sunt oameni. Fiecare cu visul, povestea și drama sa.Nisreen Rubaian: Pandemia aproape că a blocat toată lumea anul trecut, dar nu i-a împiedicat pe migranți să facă această călătorie care le salvează viața.Nisreen Rubaian, reprezentantul în România al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați. Epicentrul activitatii ei este de cateva luni Timisoara, orasul revolutiei, iar acum al disperarii si sperantei miilor de migranti ce ajung pe Bega. E capat, dar si inceput de drum pentru ei. O călătorie disperată, o fugă din calea războiului și o umilință continuă. Pe toate le înfruntă cu demnitate.Umarr vine din Pakistan. De 4 ani e pe drum. După ce a terminat facultatea, familia sa a vândut tot ca el să ajungă emigrant în Europa.Reporter: Ți-e frică? Umar: Desigur că îmi este. Este foarte frig, hainele noastre sunt murdare, iar de când am venit aici am dormit în frig.Reporter: Cât ai plătit ca să vii în România?Umar: 5000 de euro!Reporter: Cui i-ai plătit?Umar: Nu știu, e un străin.A stat puţin în centrul de refugiaţi de la Bucureşti. Pentru cei ca Umar soarele răsare la Vest, aşa că a ajuns la Timişoara. Capitala e departe de visul său. Stă la Timișoara și așteaptă.Reporter: Ce mănânci? Cum supraviețuiești?Umar: Nimic. Mănânc o data la două zile. Pentru că sunt unii oameni care ne aduc mâncareCât își așteaptă călăuza, şi-a făcut loc, alături de alţii ca el, într-o casă abandonată. Nu vrea să atragă atenția. Îi e teamă să nu fie trimis în Serbia.Reporter: Nu vrei să mergi în Serbia?Umar: Nu, nu vreau!Reporter: De ce?Umar: În Serbia nu e bine… E prea multă agresivitate. Sârbilor nu le plac refugiații…Pe străzi nu e nimic bun pentru ei. Poliţia-i vânează, oamenii se uită urât.Reporter: De ce ești aici?Migrant: Pentru că vreau să fug cât de departe pot de Afganistan. Acolo avem în fiecare zi bombardamente, hoți, probleme de securitate, de asta plecăm. Destinația mea finală e Germania sau Belgia.Daniela Seracin, purtator de cuvânt Poliția Locală: Aşa este destul de frecvent în ultima perioadă în Timișoara. Polițiștii locali fac acţiuni pentru identificarea celor care fac parte din categoria migranţilor. atât că urmare a sezizarilor de la cetățeni, care îi observă în grupuri și probabil le creează o stare de disconfort , dar și că urmare a constatărilor din teren în timpul patrularilore efectuateCosmin Tabără, viceprimarul Timișoarei: S-a dat o hotărâre în acest sens sau doar s-a lansat o idee pe care o lansasem şi noi în Timişoara în urmă cu aproape trei săptămâni.Deci, nicio soluție.Nisreen Rubaian, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați: Asta este ce vedem noi în Timișoara: o călătorie disperată. O călătorie disperată, într-adevăr. Pledez, prin intermediul canalului dumneavoastră să rugați oamenii să nu pună la îndoială validitatea si credibilitatea acțiunilor acestor sărmani, ei fiind în pericol dacă se întorc în țările de origine.

Sursa: Observator

loading...