Cutremur, noaptea trecută, în România. Seismul s-a produs în Buzău, la 144 kilometri adâncime

Cutremur, noaptea trecută, în România. Seismul s-a produs în Buzău, la 144 kilometri adâncime

Un cutremur mediu s-a produs, duminică, în Buzău, zona seismică Vrancea. Seismul a avut magnitudinea 4.1 pe Richter şi a fost înregistrat la adâncimea de 145 kilometri.”În ziua de 7 martie, la ora 11:52:29 (ora locală a României), s-a produs în Zona Seismică Vrancea, Buzău, un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.0, la adâncimea de 140 km”, a transmis, duminică, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Ulterior, specialiştii au revizuit magnitudinea cutremurului şi au anunţat că acesta a avut 4,1 şi s-a produs la 145 kilometri adâncime.Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 63 km E de Brasov, 82 km NE de Ploiesti, 110 km S de Bacau, 128 km V de Galati, 128 km V de Braila, 136 km N de Bucuresti, 150 km NE de Pitesti, 178 km E de Sibiu, 192 km SV de Iasi, 201 km N de Ruse. Puţin după miezul nopţii, un al doilea seism a avut loc tot în Buzău.”În ziua de 8 Martie 2021 la ora 00:34:28 (ora locală a României) s-a produs în Zona Seismică Vrancea, Buzău, un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.9, la adâncimea de 144 km”, potrivit INFP.Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 66 km E de Brasov, 83 km NE de Ploiesti, 109 km S de Bacau, 126 km V de Braila, 126 km V de Galati, 136 km N de Bucuresti, 151 km NE de Pitesti, 180 km E de Sibiu, 192 km SV de Iasi, 201 km N de Ruse.Bucureştiul rămâne pe prima poziţie în clasamentul european al oraşelor cu mare risc seismic.Pericolul pe care l-ar reprezenta un cutremur de mare magnitudine este pomenit în fiecare an, la început de martie, când ne amintim de cutremurul din 1977.După aproape patru decenii şi jumătate, Capitala este plină de clădiri cu bulină roşie. Oficial, sunt aproape 2.500 de clădiri aflate în această situaţie. În realitate, însă, cifra este mult mai mare.Un nou cutremur ar fi fatal multor clădiri din Bucureşti.Constantin Ionescu, director INFP: Este posibil să fie pagube mai mari, pentru că sunt clădiri în Bucureşti peste care au trecut inclusiv cutremurele din 1940, 77, 86, cutremurele din 90. Dar şi datorită îmbătrânirii materialelor.

Sursa: Observator