Klaus Iohannis, anunţuri importante despre banii românilor în contextul blocajului politic. Ce se întâmplă cu bugetul pe 2022

Klaus Iohannis, anunţuri importante despre banii românilor în contextul blocajului politic. Ce se întâmplă cu bugetul pe 2022

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, în mesajul pe care l-a transmis la evenimentul „Topul Naţional al Firmelor 2021 – Economia merge înainte”, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României”, că în contextul provocărilor actuale e importantă consolidarea fiscal-bugetară pentru ca deficitul bugetar şi datoria publică să nu aducă constrângeri suplimentare evoluţiilor economie viitoare. Prin urmare, a precizată şeful statului „bugetul pentru 2022 devine un instrument esenţial pentru implementarea, în perioada post-criză, a unei concepţii financiare sănătoase pentru România, (…) în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene şi ca programare bugetară multianuală în raport cu ceea ce ne-am propus în materie de finanţare europeană”.

Nicolae Ciucă, numele premierului dorit în urma negocierilor dintre PNL şi PSD. Şedinţa de validare a fost amânată, PSD insistă cu Marcel CiolacuAlte Articole

Iubita secretă a lui Petrică Mâțu Stoian nu s-a măritat …

Şedinţă de urgenţă la PNL. Florin Cîţu îl propune pe …Anca Dragu: „Renegocierea PNRR este o idee extrem de proastă. …

„Felicit companiile care se regăsesc anul acesta în Topul Naţional al Firmelor şi, deopotrivă, organizatorii evenimentului, devenit unul de tradiţie pentru Camera de Comerţ şi Industrie. Performanţele economice realizate, cu precădere în anul pandemiei, merită recunoscute, promovate şi premiate. Egida sub care se desfăşoară Topul din acest an ilustrează dorinţa şi ambiţia mediului de afaceri de a depăşi cu bine provocările generate de contextul pandemic, dar nu numai. Economia merge înainte şi România trebuie să meargă înainte, pe calea dezvoltării sustenabile, prin investiţii, prin inovare şi digitalizare, prin utilizarea fondurilor europene, dar şi printr-o relaţie onestă între stat şi mediul de afaceri. Ca în fiecare an, companiile incluse în Topul Naţional sunt exemple de urmat în ceea ce priveşte performanţa, dar şi rezilienţa. Cifra de afaceri, profitul, numărul de salariaţi pentru cele peste 12 mii de firme din Top sunt indicatori care demonstrează efortul de adaptare al mediului de afaceri. În 2020, scăderea economiei noastre a fost mai redusă, iar anul acesta revenirea este mai intensă, comparativ cu majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană. Dialogul constant şi colaborarea dintre decidenţi şi mediul de afaceri în anul pandemiei, susţinute intens şi prin implicarea Administraţiei Prezidenţiale, au constituit reţeta necesară într-o perioadă extrem de complicată. Topul Naţional arată că, şi în contextul pandemiei, cele mai profitabile companii au fost cele din industrie, în ciuda unor cifre de afaceri şi profituri diminuate. O dinamică pozitivă, de altfel previzibilă, au avut comerţul, îndeosebi cel on-line, precum şi domeniul IT&C. Cel mai afectat sector a fost turismul, dar care a început să îşi revină treptat anul acesta”, a afirmat Klaus Iohannis, în mesajul prezentat la „Topul Naţional al Firmelor 2021 – Economia merge înainte”, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României, de către consilierul prezidenţială Cosmin Marinescu.

Eurostat: România are cea mai mare creştere economică din UE, comparativ cu trimestrul anterior

„Creşterea investiţiilor nete în economie cu peste 10% în prima jumătate a anului reflectă, în ansamblu, obiectivul trecerii de la modelul bazat pe consum la creşterea bazată pe investiţii”, a adăugat şeful statului.

„Însă, în această privinţă şi la acest moment, investiţiile publice din bani naţionali şi absorbţia fondurilor europene încă sunt tributare în execuţie, în raport cu estimările programate în buget. În ceea ce priveşte dinamica PIB, creşterea din 2021 va fi una consistentă, peste estimările realizate de-a lungul anului, însă proiecţiile globale arată că acest efect de recuperare post-lockdown se va atenua treptat. Încetinirea creşterii economice, estimată pentru anii următori, impune soluţii de natură structurală pentru economia noastră. Dezechilibrele cu care economia se confruntă în prezent indică, fără nicio îndoială, nevoia de schimbare a paradigmelor de dinaintea pandemiei. De exemplu, în planul dezechilibrelor externe, este îngrijorătoare adâncirea continuă a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, chiar în raport cu vârfurile înregistrate anul trecut. Totodată, pe fondul creşterii preţurilor la materii prime şi energie, ne confruntăm cu scumpiri în lanţ, iar rata inflaţiei, ajunsă la 7,9% în luna octombrie, ridică serioase probleme de scădere a puterii de cumpărare. De altfel, inflaţia pare să fi redevenit, dintr-o dată, principalul risc la adresa stabilităţii financiare la nivel global. România are nevoie de o analiză mai aprofundată a acestor evoluţii şi de măsuri concrete, pragmatice şi sustenabile, pentru consolidarea creşterii economice şi pentru susţinerea nivelului de trai al cetăţenilor. Economia merge înainte, însă trebuie să ne asigurăm că nu prin rostogolirea dezechilibrelor, ci prin reforme şi politici axate pe obiective de dezvoltare sănătoasă. Trebuie asumate o direcţie corectă, un parcurs clar şi mecanisme eficiente de implementare, prin care să revenim la obiectivele de sustenabilitate. Dincolo de urgenţele prezentului, avem mize esenţiale pe termen mediu şi lung”, a continuat preşedintele Iohannis.

 

Klaus  a vorbit şi despre consolidarea fiscal-bugetară şi despre importanţa bugetului pentru anul 2022 în acest sens.

„Provocările cu privire la consolidarea fiscal-bugetară trebuie gestionate prudent, astfel încât deficitul bugetar şi datoria publică să nu atragă constrângeri în plus asupra evoluţiilor economice viitoare. Tocmai de aceea, bugetul pentru 2022 devine un instrument esenţial pentru implementarea, în perioada post-criză, a unei concepţii financiare sănătoase pentru România. Aceasta trebuie gândită în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene şi ca programare bugetară multianuală în raport cu ceea ce ne-am propus în materie de finanţare europeană. În perioada următoare, 13% din suma nerambursabilă alocată României prin PNRR va intra în ţară ca prefinanţare. Este semnul că trebuie să pregătim cu maximă seriozitate implementarea proiectelor asumate. Avem de recuperat, totodată, pregătirea cadrului financiar multianual. România ar putea atrage peste 30 de miliarde de euro prin intermediul programelor operaţionale, dar la finalul anului 2021 încă se discută despre priorităţi şi despre programare. Discuţiile sunt necesare, negocierile sunt bune, însă, realist vorbind, economia şi societatea românească au nevoie de rezultate concrete şi la momentul oportun”, a completat Iohannis.

„O infrastructură de transport care să genereze dezvoltare pe orizontală, securitate şi independenţă energetică, competenţele viitorului şi inovarea tehnologică în procesele de producţie sunt obiective clare, deja asumate”, a mai spus Preşedintele României.

„În anii următori, avem de înfruntat provocarea cheie a capacităţii de implementare, atât a proiectelor de investiţii, cât şi a reformelor necesare. Ştim cu toţii că perioada încercărilor pentru economie nu s-a terminat. Noul Guvern va avea, printre altele, şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei noastre. În această perioadă de redresare economică, avem nevoie de consolidarea capitalului românesc şi de atragerea de noi investiţii, axate pe valoare adăugată ridicată. Mediul de afaceri are nevoie de performanţe cantitative, dar mai ales calitative, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi firmele mari să evolueze cu ambiţie şi viziune pentru economia viitorului”, a conchis Klaus Iohannis, în mesajul său.

Citește și…

Vestea tristă a zilei! A murit, iar Dan Negru a făcut anunțul dureros: „Fiica unei legende…”

A murit. Fiica lui Vadim Tudor a rămas văduvă…

Urmarește RomaniaTV.net și pe Google News

Sursa: RomaniaTV