Ion Iliescu – între spitale şi instanţe, figura politică a lunii decembrie

Ion Iliescu – între spitale şi instanţe, figura politică a lunii decembrie

Ion Iliescu, unul dintre cele mai reprezentative nume de la noi din ţară, a fost figura centrală a Revoluţiei din 1989.  Este născut pe data de 3 martie 1930, puţini fiind cei care ştiu că este cu o zi mai devreme decât soţia lui, Nina Iliescu. Acum, fostul preşedinte, sub povara anilor şi a dosarelor, s-a retras din viaţa publică şi îşi redactează memoriile.

Primul șef de stat al României libere a absolvit Liceul Spiru Haret din București în anul 1949, după care studiat mecanica fluidelor la Institutul Politehnic București.Alte Articole

Vestea tristă a dimineții. Din păcate, Alexandru Arșinel…

Şedinţă a Coaliţiei după ce liderii nu s-au înţeles pe …Florin Cîţu, despre taxa de solidaritate: „Nu se justifică …

A mers apoi la Institutul Energetic al Universității din Moscova. De altfel, cât timp a stat în capitala URSS-ului, a fost secretar al „Asociației studenților români”. Se credea că îl cunoștea pe Mihail Gorbaciov, cu toate că ambii au negat în repetate rânduri acest lucru.

Cu toate acestea, în 1990, în revista Paris Match s-a speculat că Nicolae Ceaușescu credea că ar fi existat o conexiune între cei doi, deoarece în timpul vizitei lui Gorbaciov în România din iulie 1989, Iliescu a fost trimis în afara Bucureștiului pentru a preveni orice contact între cei doi.

Acum, fostul preşedinte îţi împarte viaţa între spital şi tribunale. Vă reamintim că în urmă cu 12 ani, Ion Iliescu a suferit o intervenție la artera coronariană în Paris, când i s-a adăugat un al șaselea stent pentru o mai bună circulație a sângelui. “Nu a fost vorba despre o operație. Nu a presupus deschidere sau spitalizare. A fost pur și simplu o coronografie. Totul a durat 20 de minute”, a declarat atunci Ion Iliescu. Într-un alt interviu, președintele de onoare al PSD a mărturisit că a mers în Paris pentru un control de rutină la doi ani de la precedenta intervenție la care i s-au implantat cinci stenturi: “Controlul a ieșit pozitiv, dar s-a considerat oportun să-l implanteze pe al șaselea”. Recent, Ion Iliescu a avut nevoie şi de alte intervenţii la inimă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat, recent, redeschiderea urmăririi penale a lui Ion Iliescu în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Decizia instanţei este definitivă.

Mihai Bobonete, vehement: „Pentru ce a făcut la mineriade eu nu l-aş băga pe Ion Iliescu în cărţile de istorie” VIDEO

”Admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. (…) constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr.65/II/2/2021 din 11 noiembrie 2021 emisă de procurorul şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică prin care s-a dispus infirmarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă la data de 10.10.2008 în dosarul nr. 1122/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi redeschiderea urmăririi penale în cauză”, este sentinţa pronunţată, joi, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, Înalta Curte ”confirmă redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. 1122/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică”.

”Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul Iliescu Ion, în sumă de 313 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 2 decembrie 2021”, a mai transmis instanţa.

Serghei Mizil, dezvăluiri despre conturile secrete ale lui Ceauşescu şi venirea la putere a lui Iliescu: „Toată lumea ştia că va veni Iliescu. Într-un fel, a venit eşalonul doi”

În 8 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să retrimită Parchetului General Dosarul Mineriadei. Instanţa a constatat că sunt elemente în rechizitoriu care justifică restituirea dosarului la Parchetul General.

Printre nereguli, se numără lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpaţii Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil şi Florescu Mugurel Cristian în perioada 11-12 iunie 1990 ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”, se arăta în sentinţa ÎCCJ.

Ion Iliescu, în doliu. A murit prietenul său care a fost primul preşedinte al FSN

De asemenea, instanţa de judecată a identificat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi în dosar, astfel că a constatat nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză.

Totodată, a dispus excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a restituit cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare.

Instanţa a admis unele dintre solicitările de sesizare a Curţii Constituţionale, dar a respins altele.  Magistraţii instanţei supreme au început, în februarie 2018,  judecarea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care au fost trimise în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul lider sindical Miron Cozma.

 

În timpul revoluției din decembrie 1989, Iliescu și o parte a disidenților politici au constituit Frontul Salvării Naționale, care a preluat puterea cu sprijinul forțelor armate conduse de Gen. Stănculescu. Iliescu a fost recunoscut ca lider al FSN și , prin urmare, al autorității provizorii a statului până la alegerile din 1992. Calitatea de lider provizoriu a statului a fost recunoscută și de Consiliul Frontului Salvării Naționale care s-a constituit ulterior din membrii FSN si a partidelor noi create.

Un document descoperit în arhiva Ministerului de Afaceri Externe polonez confirmă că, la 23 decembrie 1989, Ion Iliescu și Silviu Brucan au rugat Moscova- prin intermediul ambasadei- să trimită un ajutor militar „pentru că singuri nu se pot descurca”, potrivit formulării din document. Răspunsul URSS a fost că „sunt gata să trimită orice fel de ajutor cu excepția intervenției trupelor”, se precizează în document. Solicitarea de către Iliescu a intervenției militare rusești este confirmată de mărturiile unor personaje-cheie ale Revoluției române. Este vorba de cele ale lui Dumitru Mazilu, fost prim-vicepreședinte al Consiliului FSN, ale generalului Ion Hortopan, fost comandant al Infanteriei și Tancurilor (decedat în 2000), ale viceamiralului (în rezervă) Ștefan Dinu, care în decembrie 1989 era șef al Direcției de Informații a Armatei (DIA) și ale lui Ștefan Gușă Șef al Marelui Stat Major General în decembrie 1989, care s-a opus fățiș și vehement acestei inițiative. Conform declarațiilor lui Hortopan în fața Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989 , acesta a fost de față când Iliescu a dat acel telefon.

Dosarul Revoluţiei în care este judecat Ion Iliescu se reia de la ZERO

Iliescu a propus o democrație originală cu alegeri la care puteau participa mai multe partide. Iliescu a susținut mai degrabă adoptarea la scară larga a reformelor în stil Perestroika decât eliminarea completă a instituțiilor existente. A avut o legătură puternică cu puterea de la Moscova care a fost dovedită de primirea călduroasă a noului regim de către conducerea URSS, precum și faptul că primul acord internațional post-revoluționar a fost semnat cu URSS.

Iată ce declara Iliescu în decembrie 1989, vorbind despre soții Ceaușescu: „s-au autointitulat comuniști, nu au nimic de-a face nici cu socialismul, nici cu ideologia comunismului științific. Au întinat numai numele Partidului Comunist Român, au întinat numai memoria celor care și-au dat viața pentru cauza socialismului în această țară.”

Opening (1978). Opening hydro node Stanca-Costesti on the Prut River. „Ion Iliescu” „Ivan Bodiul”Aceste idei au fost susținute și de alți membri ai FSN, cum ar fi Silviu Brucan, care a susținut, la începutul anului 1990, că revoluția a fost împotriva lui Ceaușescu nu împotriva comunismului. Iliescu a evocat mai târziu posibilitatea de a încerca modelul de socialism „suedez”.Mulți români cred că Revoluția Română a fost, de fapt, o revoltă populară asimilată de o lovitură de stat militară întreprinsă de Gen. Stănculescu care a predat puterea lui Ion Iliescu.

După revoluție Iliescu a fost membru fondator al Frontului Salvării Naționale (FSN), urmând transformările sale în FDSN (Frontul Democrat al Salvării Naționale), apoi în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) și în final în Partidul Social Democrat (PSD).

Citește și…

ULTIMA ORA! Certificatul verde este obligatoriu de azi! Se cere în autobuz şi metrou. Iată unde s-a luat această decizie…

Anamaria Prodan dă cărțile pe față. Impresara, mesaj dur …

Urmarește RomaniaTV.net și pe Google News

Sursa: RomaniaTV