Banca Centrală Europeană (BCE) a înrăutăţit estimările privind evoluţia inflaţiei şi a economiei euro în perioada 2019-2020, furnizând o justificare esenţială pentru noile măsuri de stimulare anunţate la şedinţa de politică monetară de joi, transmit BBC, DPA şi Reuters.

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat la o conferinţă de presă zona euro se confruntă în continuare cu riscuri semnificative, din cauza incertitudinilor politice, a sporirii ameninţării protecţionismului şi a vulnerabilităţilor de pe pieţele emergente.

BCE se aşteaptă acum ca PIB-ul zonei euro să înregistreze anul acesta un avans de 1,1%, faţă de o creştere de 1,2% previzionată în iunie, înainte ca economia să accelereze la 1,2% în 2020, faţă de o expansiune de 1,4% prognozată anterior.

Mario Draghi a avertizat că scăderea activităţii economice este mai pronunţată decât se estima dar a apreciat că economie zonei euro va înregistra o creştere moderată în trimestrul trei din 2019.

Rata anuală a inflaţiei ar urma să se situeze anul acesta la 1,2% (faţă de 1,3% previzionată în iunie), înainte de a scădea la 1% în 2020 (faţă de 1,4% prognozată anterior).

Consiliul guvernatorilor BCE a menţinut joi dobânda de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost păstrată la 0,25%, iar dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost redusă de la minus 0,40% la minus 0,50%.

Este prima reducerii a dobânzii de către Banca Centrală Europeană din 2016. "Ratele dobânzilor vor rămâne la nivelurile lor actuale sau mai mici până când inflaţia va ajunge la un nivel acceptabil", se arată în comunicatul Consiliul guvernatorilor BCE.

Obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE) îl reprezintă o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%.

De asemenea, Banca Centrală Europeană a anunţat relansarea programului de relaxare cantitativă (QE), achiziţionând lunar obligaţiuni în valoare de 20 de miliarde euro (22 de miliarde de dolari), începând cu 1 noiembrie.

Acesta program se va derula atât timp cât va fi necesar pentru a întări impactul politicilor BCE, şi se va încheia cu puţin timp înainte ca BCE să înceapă majorarea ratelor dobânzilor. În plus, Banca Centrală Europeană a decis să schimbe modalităţile pentru acordarea celei de-a treia runde de operaţiuni de refinanţare pe termen lung (TLTRO III), pentru a prezerva condiţiile bancare favorabile de creditare, pentru asigurarea unei transmiteri adecvate a politicii monetare şi sprijinirea suplimentară a politicii instituţiei.

Consiliul guvernatorilor BCE a decis şi introducerea unui sistem dual în care o parte din băncile care deţin lichidităţi în exces vor fi exceptate de la rata negativă la facilitatea de depozit.

BCE va compensa băncile afectate de ratele negative pentru a se asigura că ele vor continua să crediteze economia reală.

AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)