Calendar ortodox 21 mai 2019.

Aproximativ două milioane de români îşi sărbătoresc, marţi, onomastica, de Sfinţii Constantin şi Elena.Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, al căror hram este purtat de numeroase biserici din ţară.

Această sărbătoare se celebrează anual în data de 21 mai, potrivit calendarului ortodox.Articolul continua dupa recomandari cX.callQueue.push(["invoke", function() {googletag...display('div-gpt-ad-1508934800769-5'); });}]); Horoscop 21 mai 2019.

Veşti bune în dragoste şi o surpriză plăcutăSărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Mama sa Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creştine.Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca.Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii.

cX.callQueue.push(["invoke", function() {googletag...display('div-gpt-ad-1554898609444-0'); });}]); Ziua sfinţilor Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului, femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice.Ţăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.Vezi 2 imagini în GalerieCine au fost Sfinţii Împăraţi Constantin şi ElenaSfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului.Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 - 22 mai 337), cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306. În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine "religie permisă", alături de altele din imperiu, el luând mai mai multe măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlăturând din legile penale pedepsele contrare creştinismului. În 321, Împăratul Constantin cel Mare a declarat duminica drept sărbătoarea săptămânală a creştinilor, zi de odihnă în imperiu, în care şi soldaţii asistau la slujbă.Împăratul şi familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat şi la construirea altora.

Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală - inaugurată la 11 mai 330 -, transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman.

Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.Elena, originară, probabil, din Drepanum (numit după aceea Helenopolis), din Golful Nicomidia, se presupune că era fiica unui hangiu.

O legendă ulterioară spune că era fiica regelui Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita războaiele dintre britanici şi Roma.

Constantius Chlorus a divorţat de ea, în jurul anului 292, pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora.

Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi, ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.

Sursa: Observator