Consiliul de Administraţie al Renault a anunţat joi că nu s-a găsit niciun semn de fraudă, în urma auditului în care a fost verificată compensaţia acordată directorului general al companiei, Carlos Ghosn, acuzat de nereguli financiare la Tokyo, transmit AFP şi site-ul irishtimes.com. "A fost analizată compensaţia actualilor membri ai Comitetului executiv al grupului Renault pentru anii financiari 2017 şi 2018 şi s-a ajuns la concluzia că ambele sunt în concordanţă cu legislaţia aplicabilă şi nu s-a găsit niciun semn de fraudă", se arată într-un comunicat al Renault.

Directorii producătorului auto francez nu au dat niciun indiciu în comunicatul lor privind orice deliberări referitoare la viitorul lui Ghosn la Renault.

Tribunalul din Tokyo a respins miercuri cererea avocaţilor de eliberare din arest a fostului preşedinte al Nissan, Carlos Ghosn, acuzat de nereguli financiare.

Chiar şi principalul său avocat, Motonari Otsuru, a recunoscut că sunt puţine şanse de eliberare pentru clientul său, înainte ca acest caz să ajungă în instanţă.

Ar putea dura cel puţin şase luni până când va fi judecat Ghosn, a avertizat avocatul.

Aceste evoluţii au sporit temerile privind menţinerea lui Ghosn în funcţia de director general al Renault, un post pe care îl deţine din 2005.

Nissan şi Mitsubishi l-au înlocuit pe Ghosn din funcţia de preşedinte, dar Renault l-a păstrat şi a transferat temporar îndatoririle sale directorului operaţional Thierry Bolloré.

Producătorul auto francez a anunţat că, în timpul investigaţiilor sale interne, nu s-au găsit dovezi privind eventuale nereguli săvârşite de Ghosn.

Joi, publicaţia franceză Liberation anunţa că Ghosn nu a mai plătit impozit pe venit în Franţa din 2012, când şi-a mutat rezidenţa fiscală în Olanda.

Reprezentanţii Renault şi ai Ministerului francez al Economiei au refuzat să comenteze informaţia. "Liderul unei companii franceze trebuie să-şi plătească impozitele în Franţa", a declarat, luna trecută, preşedintele Emmanuel Macron. Şi Guvernul francez, care deţine o participaţie de 15% la Renault, şi-a arătat până acum sprijinul faţă de Ghosn, apreciind că acesta trebuie să beneficieze de prezumţia de nevinovăţie. În schimb, ministrul Transporturilor, Elisabeth Borne, a declarat săptămâna aceasta: "Evident, dacă situaţia va continua, va trebui să suportăm consecinţele".

Separat, Consiliul de Administraţie al Renault al Nissan şi-a exprimat joi angajamentul faţă de alianţa cu Renault şi Mitsubishi, după ce directorii producătorului auto nipon s-au întâlnit pentru a discuta situaţia lui Ghosn şi modurile de a îmbunătăţi guvernanţa.

Carlos Ghosn a fost pus sub acuzare în Japonia pentru că a omis să declare autorităţilor bursiere venituri de aproximativ 5 miliarde yeni (38 milioane euro, 44 miliarde de dolari) realizate timp de cinci ani, în perioada 2010 - 2015.

Arestarea lui Ghosn a şocat industria auto mondială, în condiţiile în care acesta este recunoscut drept cel care a salvat Nissan de la faliment şi a transformat alianţa Renault-Nissan în cel mai mare producător auto mondial.

Alianţa Renault-Nissan, extinsă în 2016 prin includerea Mitsubishi, a devenit anul trecut cel mai mare producător mondial de automobile, cu 10,6 milioane de unităţi, mai mult decât Volkswagen şi Toyota. În prezent, alianţa regrupează zece mărci de automobile (printre care Dacia, Lada, Samsung Motors, Alpine, Infiniti, Datsun etc.) cu 470.000 de salariaţi şi 122 de uzine pe toate continentele.

AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)