EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019. Potrivit unei decizii a BEC, operatorii de sondaj ai CURS şi AVANGARDE au acces în baza unei acreditări în zona de protecţie de 500 de metri a secţiilor de votare fără a avea acces în secţiile de votare.

Aceştia au obligaţia de a nu tulbura liniştea şi ordinea publică şi de a nu interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, se mai arată în decizia BEC.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Barometrul de Opinie Publică – Peste 39% dintre români vor merge „sigur” la vot pe 26 mai.

Peste 39% dintre români vor merge „sigur" la vot, pe 26 mai, arată Barometrul de Opinie Publică al României lansat luni, iar PSD şi PNL au fost alese în egală măsură de aceştia, având scoruri apropiate în intenţiile de vot.

Barometrul de Opinie Publică – Iohannis, în trend pozitiv.

Armata, instituţia în care românii au cea mai mare încredereBarometrul a fost realizat de Academia Română, LARICS – Laborator pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I.

C.

Brătianu".

Sondajul de opinie este „cel mai amplu tablou al societăţii româneşti, pe toate dimensiunile: politică (alegerile europarlamentare), economică, socială, etnică, religioasă, politică externă şi de securitate". Începând cu acest an, Academia Română va lansa, primăvara şi toamna, Barometrul de Opinie Publică al României.

Datele au fost culese în perioada 12 aprilie - 3 mai 2019, iar la sondaj au participat 1.050 de persoane cu vârste de 18 şi peste 18 ani. „Datele politice sunt cele mai generatoare de interes.

Nimeni nu spune din ce prezenţă au fost calculate cifrele anunţate la televizor în ultima lună.

Lucrul acesta trebuie explicată.

Nu putem vinde publicului orice cifră ca prognoză electorală.

Exit-poll-urile sunt altceva.

Trebuie privite cu mare precauţie sondajele de dinaintea alegerilor", a explicat Darie Cristea, conferenţiar Universitatea Bucureşti. 76,4% dintre repondenţi sunt de părere că lucrurile în România merg într-o direcţie greşită.

Procentul este asemănător cu cel din ultimii doi ani.

Legat de Europa, 54,7% sunt de părere că direcţia este bună şi 30,6% cred că merg într-o direcţie greşită. „Creşte percepţia că în Europa lucrurile merg într-o direcţie bună.

O observaţia interesantă, având în vedere că Uniunea Europeană se confruntă cu scepticism", a mai spus el.

Nivelul corupţiei, diferenţele dintre cei bogaţi şi cei săraci şi situaţia mediului înconjurător se numără între subiectele ce îi preocupă pe români.

Prezenţa la vot şi intenţia de vot pentru partide politice la alegerile europarlamentare Sondajul e fotografia unui moment, dar are şi capacităţi de prognoză, a mai spus Cristea. „În România, la o întrebare simplă, reiese că 60% dintre populaţie merge la vot.

Dacă observăm ce s-a întâmplat în trecut, vom vedea că nu a fost cazul...".

Odată cu anunţul organizării referendumului, „ne aşteptam să potenţeze ideea de prezenţă la vot.

Rămâne să vedem dacă suflul se va menţine până pe 26 mai".

Fără a avea pretenţia de prognoză, ci interes faţă de alegeri, Cristea a prezentat rezultatele legat de întrebarea „pe o scală de la 1 la 10, indicaţi în ce măsură intenţionaţi să vă prezentaţi la vot pentru alegerile europarlamentare", 10 fiind „sigur voi vota".

Atfel, 39,2% dintre cei care au răspuns au spus că sigur vor merge la vot.

Acest procent ar însemna o creştere cu peste 7% faţă de prezenţa la vot din 2014.

Cei care sigur merg la vot au ales: PSD – 26,4 %, PNL – 26,1%, Alianţa 2020 – 20,1%, Pro România – 8,5%, ALDE – 8,2%, UDMR – 4%, PMP – 3,5%, şi UNPR – 1%.

Legat de referendum, 59% dintre cei chestionaţi au fost de acord cu faptul că preşedintele Klaus Iohannis a decis convocarea unui referendum privind situaţia Justiţiei, iar 23,8% nu au fost de acord.

Armata, Biserica Ortodoxă Română şi Academia Română sunt instituţiile care suscită cea mai de încredere, urmate de Poliţie, în timp ce NATO (56,1%) şi Uniunea Europeană (55,3%) sunt instituţiile internaţionale cele mai de încredere pentru cei care au răspuns sondajului.

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Ultimele sondaje de opinie publicate la începutul lunii mai dau şi PSD, şi PNL câştigători la alegerile europarlamentare.

Diferenţele sunt de la sub un procent până la câteva procente, dar, dacă ne uităm în ansamblu la ele, se anulează reciproc.

Cel mai bine se vede acest lucru în sondajul de pe site-ul Politico.eu, care agregă rezultatele sondajelor realizate de institutele din România.

Dacă în sondajul IMAS conduce PNL, cu 4 procente în faţa PSD, în sondajul CURS conduce PSD cu 7 procente înaintea PNL.

Sondajul INSCOP le dă practic la egalitate, la fel ca şi Politico.eu, care face o medie între sondajele naţionale.

Toate sondajele aşază Alianţa USR-PLUS pe poziţia a treia, iar în continuare întâlnim aceeaşi situaţie ca la locurile 1-2: Pro România şi ALDE îşi dispută locurile 4-5.  Tot în funcţie de sondaj, PMP şi UDMR intră sau nu în Parlamentul European: cele două formaţiuni se află la limita pragului electoral de 5%, deasupra sau sub linie.

INSCOP PSD 26,4% PNL 26,1% Alianța 2020 USR-PLUS 20,1% Pro România 8,5% ALDE 8,2% UDMR 4% PMP 3,5%   IMAS PNL 25,6% PSD 21,7% Alianţa 2020 USR-PLUS 16,4% ALDE 12,2% Pro România 11,7% UDMR 5,6% PMP 5,6% CURS PSD 32% PNL 25% Alianța 2020 USR-PLUS 12% ALDE 10% Pro România 9% PMP 5% UDMR 5% POLITICO.EU PSD 27% PNL 27% Alianța 2020 USR-PLUS 15% ALDE 9% Pro România 8% PMP 4% UDMR 4% Câte locuri ocupă fiecare partid în Parlamentul European Politico.eu a făcut şi o proiecţie a numărului de locuri pe care le va ocupa fiecare partid în Parlamentul European, pe baza sondajelor agregate.

Potrivit algoritmului, România deţine 32 de locuri din cele 751 din Parlamentul European.

PSD va avea 9 europarlamentari, PNL 8, Alianţa USR-PLUS 7, ALDE 4, Pro România 4, conform distribuţiei calculate de Politico.eu pe baza sondajelor agregate.

Citeşte şi: EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019.

Cum afli primul REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2019 EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. MAE anunţă lansarea "Ghidului alegătorului român în străinătate" în contextul alegerilor europarlamentare Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă lansarea "Ghidului alegătorului român în străinătate", având în vedere alegerile europarlamentare din 26 mai.

Ghidul include informaţii referitoare la persoanele care au drept de vot, actele în baza cărora se poate vota în străinătate şi procedura de vot, fiind disponibil pe site-ul ministerului. În contextul alegerilor europarlamentare din 26 mai, MAE lansează „Ghidul alegătorului român din străinătate”.

Obiectivul principal al ghidului este de a asigura informarea corectă a cetăţenilor români aflaţi în străinătate cu privire la condiţiile în care îşi pot exercita dreptul de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.

Materialul informativ prezintă, într-un mod succint, prevederile relevante din Legea 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, OUG nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, precum şi din Hotărârile Guvernului adoptate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor europarlamentare din acest an.

Astfel, ghidul include informaţii referitoare la persoanele care au drept de vot, actele în baza cărora se poate vota în străinătate şi procedura de vot.

De asemenea, ghidul include şi informaţii referitoare la atribuţiile Ministerului Afacerilor Externe şi ale Autorităţii Electorale Permanente în contextul alegerilor europarlamentare.

Ghidul este disponibil pe site-ul MAE, în cadrul secţiunii dedicate alegerilor pentru Parlamentul European din 26 mai 2019 (http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2019/2019_pdf/2019.04.19_ghid_alegator.pdf) Potrivit legislaţiei în vigoare, în cadrul acestui scrutin, cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre UE pot să-şi exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European numai după ce aceştia dau o declaraţie pe propria răspundere potrivit căreia nu şi-au exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru UE în ale căruia liste electorale este înscris.

MAE precizează că, pentru a îşi exercita dreptul la vot, cetăţenii români trebuie să deţină un act de identitate românesc valabil.   EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Cum va vota Uniunea Europeană şi de ce contează acest scrutin Pregătirile pentru alegerile europene din 23-26 mai intră în linie dreaptă, cu ultimele acţiuni de campanie electorală în săptămâna dinaintea votului.

Agenţia de presă britanică Reuters prezintă câteva motive pentru care acest scrutin contează.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Cine şi pentru ce votează?

Peste 400 de milioane de persoane din cele 28 de state membre vor putea vota în perioada 23-26 mai, inclusiv aproape 50 de milioane de cetăţeni britanici a căror ţară urma să părăsească blocul comunitar în martie acest an.

Voturile lor pentru 73 de eurodeputaţi, care în câteva săptămâni ar putea să fie nevoiţi să renunţe la mandate, a dat peste cap anumite calcule după ce în luna aprilie a fost convenită o amânare a Brexitului.Prin reprezentare proporţională, cetăţenii UE vor alege 751 de membri ai Parlamentului European, care îşi va împărţi activitatea între Bruxelles şi Strasbourg.

De la Luxemburg, Malta şi Cipru, cu câte şase mandate de europarlamentar fiecare, la Germania, cu 96 de mandate, timp de cinci ani membrii Parlamentului European vor adopta legislaţia propusă de Comisia Europeană, care face obiectul aprobării de guvernele statelor membre, reprezentate în Consiliul UE.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Care este miza?

Subiecte mergând de la cheltuieli - deşi bugetul Uniunii Europene este de numai 1% din produsul intern brut (PIB) al statelor membre - la schimbări climatice şi drepturile lucrătorilor.

Totuşi, unii care doresc dezmembrarea UE văd aceste alegeri drept un referendum de tip Brexit cu privire la însăşi supravieţuirea Uniunii Europene.Prinşi în dezbaterea 'centru versus stat' sunt refugiaţii.

Naţionaliştii dau vina pe UE pentru creşterea numărului de migranţi sosiţi în Europa în 2015.

De partea lor, federaliştii consideră că migraţia poate fi ţinută sub control numai prin cooperare între ţările membre.Liderii unor state din estul UE, precum Ungaria şi Polonia, critică Bruxellesul pentru modul de gestionare a problemei migraţiei şi pentru acuzaţia că cele două ţări subminează regulile democratice ale UE; unii occidentali vorbesc chiar despre tăierea subvenţiilor europene, ca măsură punitivă.Alegerile europene din Regatul Unit sunt considerate de unii analişti drept un nou referendum privind Brexitul, unul care ar putea contribui la blocarea retragerii sau la accelerarea ei, în contextul în care britanicii dezbat dacă şi cum să părăsească blocul comunitar.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Există partide politice la nivelul UE?

Da şi nu. În Parlamentul European există acum opt grupuri politice.

Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) are 217 locuri şi asigură majoritate cooperând de multe ori cu socialiştii (S&D, 186 de locuri) şi liberalii (ALDE, 68 de locuri).

Două grupuri eurosceptice, conduse de UKIP şi Adunarea Naţională, au împreună 78 de locuri.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Este Marea Britanie o problemă?

Unii oficiali UE sugerează o amânare a aprobării desemnării titularilor principalelor funcţii la nivel european până după plecarea eurodeputaţilor britanici, pentru a evita astfel acuzaţia că deciziile Parlamentului European vor fi lipsite de legitimitate.Votul britanic îi va favoriza pe eurosceptici, socialişti şi verzi, aproape acoperind diferenţa faţă de PPE, care nu are eurodeputaţi britanici după ce membrii Partidului Conservator au părăsit PPE şi au format un alt grup politic europarlamentar.Prin participarea la alegerile europarlamentare, Regatul Unit a forţat Uniunea Europeană să amâne redistribuirea a 27 dintre cele 73 de mandate europarlamentare britanice.

Franţa, de exemplu, va alege acum 79 de eurodeputaţi faţă de 74 în 2014, dar cei cinci în plus nu îşi vor putea prelua mandatele decât după ieşirea Regatului Unit din UE şi reducerea numărului europarlamentarilor la 705.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Ajunge câştigătorul să conducă Uniunea Europeană?

Liderii PE afirmă că ei sunt inima democraţiei europene.

Comisia Europeană, care este organismul executiv al UE, este condusă de luxemburghezul Jean-Claude Juncker.

O luptă istorică pentru putere între Parlament şi Consiliu va marca aceste alegeri.

Parlamentul European susţine că succesorul lui Juncker trebuie să fie desemnat în mod automat persoana care este candidatul 'cap de listă' din partidul european care câştigă alegerile.

Lideri ca preşedintele francez Emmanuel Macron afirmă că nu se simt constrânşi juridic de sistemul 'capului de listă'.

Parlamentul European ar putea respinge persoana nominalizată de Consiliu pentru preşedinţia Comisiei.

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Nu mi-e clar.

Cine conduce de fapt UE?

Este complicat.

Dar discuţia despre votare şi candidatul 'cap de listă' face parte din negocierile dintre statele membre pentru a obţine poziţiile de top în instituţiile Uniunii Europene.

Nu este vorba doar de Consiliu şi Comisie, ci şi de Banca Centrală Europeană.

Cuvântul Germaniei şi Franţei, cele mai mari state din UE, cântăreşte cel mai greu, dar chiar şi cea mai mică ţară membră are un rol de jucat.

Juncker este al treilea luxemburghez aflat la conducerea executivului UE, după Gaston Thorn (19 ianuarie 1981 - 6 ianuarie 1985) şi Jacques Santer (24 ianuarie 1995 - 15 martie 1999).

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Aşadar, vor schimba multe lucruri aceste alegeri?

O ascensiune a euroscepticilor ar putea însemna o minoritate mai coezivă care poate bloca legislaţia UE.

Totuşi, euro-optimiştii afirmă că o campanie care să atragă atenţia electoratului ar putea revigora eforturile post-Brexit de a ţine UE unită.

Sondajele de opinie sugerează că extrema-dreaptă ar putea avea o proporţie mai mare în ansamblul Parlamentului European, dar probabil nu suficientă pentru a anunţa cântecul de lebădă al Uniunii Europene.

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019: 427 DE MILIOANE Este numărul estimat de PE al alegătorilor aflaţi la vârsta participării la vot.

Cu un asemenea corp electoral, scrutinul european este al doilea cel mai important din lume, după alegerile legislative din India.

Dreptul de vot este acordat cetăţenilor în vârstă de 18 ani, în cea mai mare parte a statelor membre.

Grecii sunt autorizaţi, însă, să voteze de la vârsta de 17 ani, iar austriecii şi maltezii de la 16 ani.

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019: PREZENŢĂ 42,6% Este nivelul prezenţei la vot din 2014, cea mai slabă înregistrată vreodată la un scrutin european.

Participarea europenilor a scăzut mereu de la primul vot, în 1979, când a atins 62%.

Ea a scăzut sub pragul de 50% în 1999. În 2014, belgienii au fost, proporţional, cei mai numeroşi care au ieşit la vot, cu un nivel de 89,7%, urmaţi de luxemurghezi (85,6%).Însă votul este obligatoriu în aceste două ţări, la fel ca în Bulgaria, Cipru şi Grecia.

Slovacii (13,1%), cehii (18,2%) şi polonezii (23,8%) au înregistrat cele mai slabe niveluri de prezenţă la vot.

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019: 751 DE ALEŞI Este numărul deputaţilor care urmează să fie aleşi în acest scrutin.

Repartizarea mandatelor variază în funcţie de mărimea populaţiei.

Germania va avea 96 de mandate, Franţa 74, Italia şi Regatul Unit câte 73, iar Malta, Ciprul şi Luxemburgul doar şase.

După ce Regatul Unit va părăsi UE, hemiciclul va mai avea doar 705 deputaţi.

O parte a mandatelor britanice va fi desfiinţată, iar alta va fi redistribuită.

Franţa şi Spania vor obţine câte cinci, Italia şi Olanda câte trei mandate. În pofida incertitudinii cu privire la data plecării britanice, statele care au de obţinut mandate este necesar să organizeze alegeri ale acestor eurodeputaţi suplimentari, care le vor primi doar după divorţul între Londra şi UE.

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019: 53 DE ANI Este vârsta medie a deputaţilor în alegerile din 2014, potrivit calculelor PE. În acel an, europenii au ales un danez în vârstă de 26 de ani şi un grec în vârstă de 91 de ani. În peste jumătate din statele membre, este necesar să ai cel puţin 18 ani pentru a candida. Însă, unele ţări au reguli mai drastice. În Italia şi Grecia, vârsta minimă este de 25 de ani, iar în România de 23 de ani.

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019: 36,9% FEMEI Este proporţia femeilor alese deputate în 2014, cea mai importantă atinsă vreodată.

De la primele alegeri, în 1979, unde doar 16,3% femei făceau parte din hemiciclu, acest procent a crescut permanent.

Paritatea este respectată, în prezent, doar în cinci state membre, şi anume Finlanda (zece mandate din 13), Irlanda (şase din 11), Croaţia (şase din 11), Malta (trei in şase) şi Suedia (zece din 20).

Ciprul (un mandat din şase), Bulgaria (trei din 17) şi Lituania (două sin 11) sunt cei mai răi elevi la acest capitol.

RomaniaTV.net vă prezintă un scurt ghid despre votul de duminică, pe baza informaţiilor oficiale puse la dispoziţie de Ministerul de Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă, organizatorii scrutinului.   - Alegătoriii votează în aceleași secții de votare şi pentru Parlamentul European, şi pentru Referendum, în același interval orar (7.00 – 21.00), cu aceeași ștampilă.  - Alegătorii votează pe baza cărții de identitate sau a pașaportului. - Alegătorii votează la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința, conform listelor electorale permanente (Vezi AICI care este secţia la care eşti arondat). - Alegătorii care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu pot să voteze în localitatea în care se află, la orice secție de votare, urmând a fi înscriși într-o listă suplimentară. - În secția de votare sunt instalate 3 urne de vot, câte una pentru fiecare buletin de vot. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea specifică nu atrage nulitatea votului. - Alegătorul poate să voteze pentru un singur tip de scrutin sau pentru amândouă.

El trebuie să precizeze pentru ce tip de scrutin vrea să voteze şi va primi doar buletinul de vot corespunzător.

Dacă optează (şi) pentru votul la referendum, va primi ambele buletine conţinând întrebările pentru referendum. - Alegătorul va primi buletine de vot separate: unul pentru alegerile europarlamentare și două pentru referendum – câte un buletin pentru fiecare întrebare. - Dacă votează doar pentru un scrutin şi mai târziu se răzgândeşte, poate reveni la secţia de vot pentru a vota şi la celălalt scrutin. - Prezenţa la vot va fi consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin. - Pe actul de identitate se va aplica o singură dată ştampila cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului sau, după caz, un singur timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului. - Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT" şi buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Citeşte şi: Alegeri europarlamentare 2019.

Curs şi Avangarde, acreditate pentru efectuarea de exit poll

Sursa: RomaniaTV