Italia comemorează un an de la prăbuşirea viaductului rutier Morandi din Genova, soldată cu 43 de morţi la 14 august 2018, ceremonia de miercuri urmând să aibă loc în contextul crizei politice declanşate de Matteo Salvini, liderul Ligii (extremă dreapta), prin ruperea de facto a coaliţiei de guvernare cu Mişcarea 5 Stele (M5S, populist şi antisistem), transmite AFP.

La comemorările de la Genova vor fi prezente personajele principale ale crizei: preşedintele Sergio Mattarella, singurul care are atributul de a dizolva parlamentul şi de a convoca alegeri, ministrul de interne Salvini, care cere din 8 august un nou scrutin, fostul său aliat Luigi Di Maio - liderul Mişcării 5 Stele -, şeful guvernului, Giuseppe Conte, şi mai mulţi miniştri. 'Îi invit pe toţi cetăţenii Genovei să ia parte la ceremonia în memoria victimelor (prăbuşirii) podului Morandi. Şi le cer acelora care nu vor putea să participe să ţină un minut de reculegere, oriunde s-ar afla, la 11:36', ora la care podul s-a prăbuşit în ziua de 14 august 2018, a făcut apel primarul oraşului, Marco Bucci.

Comemorările vor include o slujbă religioasă săvârşită de arhiepiscopul Genovei, cardinalul Angelo Bagnasco, discursuri ale primarului, şefului guvernului şi ale unor reprezentanţi ai familiilor victimelor, urmate de un minut de reculegere, după care toate clopotele din oraş vor bate, însoţite de sunetul sirenelor din port.

Ceremonia va avea loc chiar sub locul în care podul s-a prăbuşit, la câteva zeci de metri de unde începe să se înalţe un pilon al noii structuri, ce ar urma să fie finalizată în primăvara viitoare. 'Sper că această criză guvernamentală nu va antrena încetiniri în realizarea acestei importante lucrări de infrastructură', a declarat pentru AFP Federico Romeo, primarul districtului unde s-a produs tragedia. În pofida rupturii din coaliţia de guvernare, alegerile anticipate cerute de Salvini nu sunt o certitudine.

O nouă majoritate între M5S şi Partidul Democrat (centru-stânga) s-ar putea forma în urma unei serii de şedinţe parlamentare programate începând din 20 august.

Podul Morandi a cedat în ziua de 14 august, în timpul unei furtuni violente, iar mai mult de 30 de automobile şi camioane s-au prăbuşit în gol.

Autorităţile au evacuat ulterior peste 5000 de imobile rezidenţiale situate dedesubtul podului, din cauza riscului de noi prăbuşiri.

Noul pod va fi construit de un consorţiu de mai multe societăţi italiene, după un proiect al celebrului arhitect Renzo Piano, originar chiar din Genova.

Marele arhitect, printre ale cărui lucrări se numără Centrul Pompidou din Paris şi Potsdamer Platz din Berlin, a explicat că noua construcţie va avea 'ceva dintr-un vapor, pentru că e caracteristic pentru Genova', 'va fi un pod mai fin, cu o luminozitate a sa'. În aşteptarea unui nou pod indispensabil pentru traversarea rapidă a acestui oraş cu peste 580.000 de locuitori, bătălia judiciară în jurul viaductului rutier prăbuşit este în plină desfăşurare.

De o parte se află principalul acuzat, societatea Autostrade per l'Italia (ASPI), administratorul viaductului rutier şi proprietate a familiei Beneton, iar de cealaltă, familiile victimelor şi numeroşi responsabili politici, mai ales din M5S, care acuză ASPI de proasta întreţinere a podului şi că a urmărit profitul în detrimentul siguranţei. 'Podul Morandi' - după numele arhitectului care l-a conceput în anii 1960, 's-a prăbuşit pentru că nu mai putea să se ţină în picioare', a rezumat recent procurorul Genovei, Francesco Cozzi.

Procesul sau procesele care vor urma se anunţă o muncă titanică: 71 de persoane sunt vizate de anchetă, printre care şefii unor societăţi din grupul Beneton şi responsabilii diferitelor administraţii, fiind implicaţi peste 100 de avocaţi, 120 de experţi judiciari, 75 de martori şi tone de documente şi probe fizice.

Cazul podului din Genova este unul din dosarele care au înveninat raporturile dintre Liga şi M5S.

Aceasta din urmă a dorit eliminarea de urgenţă a concesiilor de care beneficia ASPI, dar ulterior a dat înapoi, din cauza riscului ca ruperea contractelor să ducă la cereri de despăgubiri oneroase.

Liga, în schimb, apropiată de mediile de afaceri din nordul ţării, a preferat să rămână prudentă în acest caz.

AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)